Estonia intenționează să construiască aproximativ 40 de kilometri de șanțuri antitanc de-a lungul graniței sale sud-estice cu Rusia, în decursul următorilor doi ani.

Este vorba despre un proiect de fortificare a graniţelor şi de consolidare a apărării statelor baltice. Operaţiunile au început deja, scrie Le Figaro.

„Avem deja un obstacol natural important în nord-estul Estoniei, râul Narva, şi în est, lacul Peipus. În sud-est, pentru a opri inamicul, planul prevede construirea a 40 de kilometri de şanţuri antitanc. Adică pe toată lungimea frontierei, acolo unde este necesar”, a declarat Ainar Afanasjev, locotenent-colonel în cadrul Statului Major General al Forţelor de Apărare Estoniene.

Aceste instalaţii ar trebui să fie gata „până la sfârşitul anului 2027”, potrivit locotenent-colonelului.

„Ar trebui să dispunem, de asemenea, de 600 de buncăre, deja săpate în sol sau cel puţin instalate în apropierea locaţiilor lor iniţiale”, a continuat el.

În sud-estul ţării, lângă satul Vinski, situat de-a lungul frontierei cu Rusia, la jumătatea distanţei dintre Letonia şi lacul Pskovskoe, proiectul este deja vizibil. Un şanţ antitanc de jumătate de kilometru lungime a fost săpat recent în faţa gardului de delimitare care separă Estonia de Rusia.

ERR relatează, de asemenea, că şanţurile vor fi săpate de acum înainte în interior faţă de acest gard, unde sunt deja instalaţi dinţi de dragon şi sârmă ghimpată.

„Anul acesta, se preconizează construirea a două baze fortificate: una în nord-estul Estoniei, cealaltă în sud-estul Estoniei, cuprinzând până la 14 buncăre”, a declarat Armin Siilivask, şef de proiect în cadrul departamentului de achiziţii al Centrului de Investiţii pentru Apărare.

Toate eforturile Estoniei, doar pentru a câștiga timp

Zona de apărare prevăzută la frontiera de est se va întinde pe aproximativ 100 de kilometri lungime şi 40 de kilometri adâncime, pornind de la frontiera terestră.

Majoritatea acestor lucrări se concentrează în zone unde frontiera ruso-estonă traversează terenuri puternic împădurite, necesitând astfel o supraveghere sporită (cea mai mare parte a frontierei estice a Estoniei se întinde de-a lungul cursurilor de apă).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Aceste noi instalaţii trebuie să servească la întârzierea avansului forţelor inamice şi la câştigarea de timp în cazul unei incursiuni ruseşti.

Deşi Ministerul Apărării din Estonia a subliniat absenţa unei ameninţări militare imediate, acesta a insistat asupra importanţei pregătirii, justificând astfel efortul de fortificare a frontierei sale.

În luna mai a acestui an, Lituania a anunţat, la rândul său, că va aloca 1,1 miliarde de euro pentru consolidarea frontierei sale cu Rusia şi Belarus, în special cu mine antitanc.

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.