Un dublu transplant a fost efectuat la Spitalul King’s College din Londra când Jackson, tatăl micuţului Harry a donat o parte din ficat şi din intestin pentru a-i salva viaţa fiului său. Procedura medicală delicată și rară a necesitat ca tatăl să slăbească 36 de kilograme, să urmeze o dietă strictă, să renunțe complet la alcool și să facă exerciții fizice pentru a fi suficient de sănătos pentru a dona.
Părinții Cerveno și Jackson au împărtășit povestea fiului lor Harry publicaţiei Telegraph UK, preluată de Il Messaggero.
„Când lui Harry i s-a diagnosticat malrotația intestinală, am știut întotdeauna că un transplant de intestin va face probabil parte din călătoria sa într-o zi. Speram doar că ziua aceea va veni mulți ani mai târziu. Dar când ficatul său a început să cedeze, totul s-a schimbat. Deodată, ne-am confruntat cu realitatea: avea nevoie atât de un transplant de ficat, cât și de un transplant de intestin mult mai devreme decât ne-am imaginat vreodată”, a povestit mama sa.
Boala a fost diagnosticată după ce a împlinit un an. Cerveno spune că mulți copii ca Harry se află pe lista de așteptare pentru această procedură delicată. „Te simți complet neajutorat când îți vezi copilul așteptând ceva atât de incert”, a adaugat aceasta, scrie antena3.ro.
Cu toate acestea, când a fost informat că unul dintre părinții săi ar putea deveni donator, tatăl lui Harry nu a stat de două ori pe gânduri și, după săptămâni de evaluări, s-a confirmat că avea o compatibilitate de 98% a antigenului leucocitar uman (HLA) cu Harry, ceea ce înseamnă că sistemele lor imunitare erau foarte similare.
În ianuarie anul trecut, Jackson a fost supus unei intervenții chirurgicale la Spitalul King’s College din Londra pentru a dona o parte din ficatul și intestinul subțire fiului său.
„Când ești părinte, i-ai da orice copilului tău fără să stai pe gânduri. Așa că, atunci când mi-au spus că pot dona o parte din ficatul și intestinul meu lui Harry, nu a existat niciodată o decizie de luat”, a spus Jackson.
Pentru a putea fi supus operației, Jackson a trebuit să slăbească aproximativ 36 de kilograme, să urmeze o dietă strictă , să renunțe complet la alcool și să facă exerciții fizice.
„A fost o provocare atât fizică, cât și mentală, dar fiecare sacrificiu a meritat, pentru că a însemnat că eram cu un pas mai aproape de a-l putea ajuta pe Harry. Operația a durat 17 ore, iar recuperarea mea a durat aproximativ șase săptămâni. A fost dificil, dar nimic nu se compară cu bucuria de a-l vedea pe Harry mai sănătos și mai puternic după operație”, a mărturisit tatăl său.
Profesorul Nigel Heaton, chirurg de transplant la King’s și membru al echipei care l-a operat pe Harry, a declarat: „Operația a fost efectuată printr-o incizie verticală în abdomenul superior și a implicat îndepărtarea a aproximativ 20% din ficatul lui Gary și a aproximativ 1,2 până la 1,5 metri, sau puțin peste un metru, din intestinul său subțire, care în mod normal are în jur de 6 metri, sau peste șase metri lungime”.
Spitalul King’s College din Londra găzduiește Institute of Liver Studies și se află de mult timp în avangarda cercetării și dezvoltării tehnicilor de transplant hepatic. Miriam Cortes-Cerisuelo, chirurg consultant în transplant hepatic și responsabil clinic pentru chirurgia de transplant la King’s, a declarat:
Donarea de organe de la un donator viu are numeroase avantaje. Organul donat este de o calitate excelentă deoarece provine de la un donator sănătos, iar procesul permite o mai bună pregătire și planificare a operației. Drept urmare, șansele unui transplant de succes sunt mult mai mari. Cu toate acestea, transplanturile de la donatori vii care implică atât intestinul subțire, cât și ficatul, precum cel care i-a salvat viața lui Harry, sunt extrem de rare. La nivel mondial, cunoaștem doar aproximativ zece cazuri, toate implicând copii.
