44 de zboruri de la Aeroportul din Bruxelles au fost anulate sau deviate duminică, 21 septembrie curent, în urma atacului cibernetic de vineri asupra unui furnizor extern de servicii, a confirmat un purtător de cuvânt, transmite g4media.ro, citând Belga News Agency.

Pentru a evita cozile lungi și anulările târzii, companiile aeriene au fost inițial rugate să anuleze jumătate din cele 257 de plecări programate pentru ziua respectivă. În final, 38 au fost anulate și șase deviate.

A fost chemat personal suplimentar, dar problemele vor continua să afecteze operațiunile, deoarece check-in-ul trebuie încă efectuat manual. Aeroportul se așteaptă la timpi de așteptare lungi și întârzieri, fără nicio soluție la orizont.

Conducerea recomandă pasagerilor să verifice starea zborului lor la compania aeriană și să se prezinte la aeroport numai dacă zborul lor a fost confirmat. Persoanele al căror zbor este confirmat trebuie să se prezinte cu două ore înainte pentru zborurile Schengen și cu trei ore pentru zborurile în afara zonei Schengen.

La fel ca alte aeroporturi europene, Aeroportul din Bruxelles se confruntă cu probleme tehnice la sistemele de check-in și îmbarcare încă de vineri seara, din cauza unui atac cibernetic asupra unui furnizor extern de servicii, compania americană Collins Aerospace.

Haos pe marile aeroporturi europene după un atac cibernetic

„Întârzierile variază între 30 şi 90 de minute”, a declarat un purtător de cuvânt al aeroportului.

La Berlin Brandenburg, problemele persistau, dar era folosit un sistem manual de rezervă, fără întârzieri majore. Heathrow a confirmat că ”marea majoritate a zborurilor” au continuat să decoleze, deşi lucrările de recuperare a sistemului continuau, scrie știrileprotv.ro.

Potrivit Cirium, furnizor de date din aviaţie, nivelul întârzierilor era „scăzut” la Heathrow, ”moderat” la Berlin şi ”semnificativ” la Bruxelles, dar în scădere.

Incidentul este cel mai recent dintr-o serie de atacuri cibernetice care au afectat sectoare variind de la sănătate la industria auto. RTX a descris situaţia ca pe ”o perturbare de natură cibernetică” şi a precizat că a fost afectat software-ul MUSE, utilizat de mai multe companii aeriene.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#aeroporturi europene #atac cibernetic #intarzieri

Islandezii au votat pentru a rămâne în afara Uniunii Europene, a relatat duminică postul de televiziune RUV, populația respingând prin referendum o inițiativă a guvernului de a redeschide discuțiile de aderare și plasându-se de partea celor care au spus că apele de pescuit ale Islandei sunt prea importante pentru a fi supuse riscului, relatează Agerpres.

La întrebarea „Ar trebui Islanda să redeschidă negocierile de aderare cu Uniunea Europeană?”, 52,8% dintre islandezi au răspuns „Nu”, iar 47,2% au votat „Da”, într-o consultare populară organizată sâmbătă, conform rezultatelor finale, publicate duminică de RUV după numărarea tuturor voturilor.

„Poporul respinge negocierile de aderare la UE”, a concluzionat televiziunea pe site-ul său.

Votul „Nu” va dezamăgi Bruxellesul, deoarece unii oficiali au prezentat Islanda ca un caz cu risc scăzut, care ar putea ajuta la diminuarea scepticismului față de extinderea UE și la consolidarea strategică a blocului comunitar într-un moment în care securitatea în regiunea arctică este în centrul atenției.

Guvernul și-a prezentat planul de aderare ca un moment „acum sau niciodată”, iar prim-ministrul social-democrat Kristrun Frostadottir le-a spus alegătorilor în august că un „Nu” ar pune deoparte toate speculațiile privind UE.

Activiștii „Da” au spus că aderarea la bloc ar putea reduce ratele dobânzilor ridicate și ar putea oferi mai multă securitate într-o lume tulburată de războiul din Ucraina și de retorica președintelui american Donald Trump despre anexarea unei alte insule arctice, Groenlanda.

Activiștii taberei „Nu” au declarat că aderarea la UE ar amenința suveranitatea insulei și apele de pescuit.

Campania pentru referendum a alimentat dezbaterea despre locul Islandei în lume, le-a declarat prim-ministrul Kristrun Frostadottir reporterilor după ce și-a exprimat votul în capitala Reykjavik, sâmbătă.

„Este o zi minunată. Am așteptat asta de ani de zile pentru a putea vota”, a spus ea, adăugând că guvernul său își va continua activitatea indiferent de rezultat.

Islanda a depus prima cerere de aderare la UE în 2009, când o criză financiară a lovit economia mică și expusă a țării. Un guvern eurosceptic a pus capăt discuțiilor în 2013.

Tulburările geopolitice, inclusiv războiul din Orientul Mijlociu și tarifele de import impuse de SUA, au amplificat urgența unei probleme pe care islandezii o dezbat cu intermitențe de zeci de ani.

Orice discuție despre aderarea la UE a bogatei insule din Atlanticul de Nord ar fi înghețată acum cel puțin până în 2028.

Islanda este astăzi strâns asociată cu UE prin apartenența sa la Spațiul Economic European (SEE) și la Spațiul Schengen, printre altele – legături care ar rămâne neschimbate.