Președintele francez Emmanuel Macron a lansat un avertisment ferm privind recentele incidente în care drone rusești au pătruns în spațiul aerian al NATO, calificându-le drept „acte deliberate de agresiune”, nu simple erori. Într-un interviu Macron a respins categoric ideea că aceste încălcări ar fi fost accidentale – o teorie atribuită, potrivit unor surse.

„Nu este vorba de nicio greșeală”, a afirmat Macron. „Este vorba de un plan clar, care urmărește distrugerea cât mai multor teritorii din Ucraina și transmiterea unui mesaj privind presupusa slăbiciune a NATO.”

Declarațiile liderului francez vin pe fondul unor incidente fără precedent, în care avioane NATO au fost mobilizate de două ori în decurs de câteva săptămâni pentru a intercepta și doborî drone rusești. În timp ce Alianța Atlantică continuă să investigheze aceste incursiuni, poziția fermă a lui Macron reflectă o înăsprire a atitudinii europene față de comportamentul agresiv al Moscovei.

Apel pentru sancțiuni suplimentare și presiune diplomatică

Macron a pledat pentru impunerea unor sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei, cu scopul de a forța revenirea acesteia la masa negocierilor. El a subliniat că Europa și-a redus deja cu peste 80% dependența de resursele energetice rusești, iar problema importurilor rămase este, în opinia sa, „marginală”.

„Dacă ar depinde doar de mine, mâine am avea noi sancțiuni”, a declarat președintele francez. „Avem nevoie de un răspuns colectiv european. Cu toții ne dorim pace, dar Rusia este cea care o refuză. A sosit momentul să creștem presiunea.”

Această poziție contrastează cu reținerea exprimată de Donald Trump, care, potrivit surselor, ar fi ezitat să sprijine sancțiuni suplimentare, invocând interesele energetice ale unor state europene.

Confiscarea activelor rusești – o dilemă legală

Întrebat despre posibilitatea confiscării activelor rusești înghețate în băncile europene – o măsură susținută de unii lideri americani – Macron a adoptat o poziție mai rezervată. El a subliniat că, deși utilizarea veniturilor generate de aceste active pentru sprijinirea Ucrainei este o opțiune viabilă, confiscarea lor directă ar reprezenta o încălcare a dreptului internațional.

„Aceasta este marea noastră provocare. Dacă nu respectăm regulile internaționale, riscăm să alunecăm în haos total”, a declarat Macron.

Europa trebuie să-și consolideze apărarea

Liderul francez a reiterat și ideea unei autonomii strategice sporite pentru Europa în cadrul NATO. El a evidențiat mobilizarea recentă a avioanelor de luptă din Franța și Marea Britanie drept răspuns la amenințările directe, pledând pentru un „pilon european mai puternic” în structura defensivă a alianței.

„Este firesc ca Statele Unite să își dorească să se concentreze mai mult pe propria securitate sau pe zona Pacificului. Tocmai de aceea, europenii trebuie să își asume mai multe responsabilități în privința apărării proprii”, a afirmat Macron.

Un nou capitol în relațiile transatlantice

Declarațiile președintelui francez sugerează o posibilă reconfigurare a echilibrului strategic dintre Europa și Statele Unite, în contextul provocărilor tot mai intense generate de Federația Rusă. Poziția sa indică o determinare tot mai mare a liderilor europeni de a adopta un rol activ și independent în gestionarea securității regionale și în apărarea valorilor democratice.

#Macron #Rusia #securitate

Intrarea în vigoare a noii Legi a salarizării este amânată, însă autoritățile caută soluții pentru ca angajații din sectorul public să primească venituri suplimentare până la sfârșitul anului. Ministra Finanțelor, Victoria Belous, spune că sunt analizate cheltuielile bugetare, măsurile fiscale și posibilitățile de colectare a unor venituri suplimentare.

„Suntem în proces foarte intens de a identifica soluții. Facem și politica fiscală în paralel, dar nu am uitat nici de această promisiune și încercăm să ne ținem de cuvânt”, a declarat Victoria Belous pentru Ziarul de Gardă.

Potrivit ministrei, pentru a identifica banii necesari sunt analizate cheltuielile planificate pentru 2026. Printre măsurile luate în calcul se numără și impozitarea coletelor, care ar urma să intre în vigoare de la 1 octombrie, dar și îmbunătățirea colectării taxelor.

„Încercăm să revizuim cheltuielile care vor fi pentru anul 2026. Avem o măsură propusă în politica fiscală, TVA pentru colete, cu termen de intrare în vigoare de la 1 octombrie. Încercăm să fortificăm activitatea pe conformare a celor care achită impozit și taxe”, a explicat Belous.

Ministra Finanțelor a precizat că, pentru acest an, autoritățile nu pregătesc alte taxe noi în afară de cea pentru colete.

„Dacă vorbim de taxe noi, singura taxă propusă pentru anul acesta este TVA la colete. Alte taxe nu sunt”, a afirmat Victoria Belous.

Totodată, ministra a confirmat că promisiunea privind majorarea veniturilor angajaților din sectorul public rămâne valabilă.

„Ne gândim să alocăm venituri suplimentare pentru plățile salariale”, a declarat Belous.

Întrebată dacă majorările îi vizează în special pe profesori, ministra a precizat că se discută despre întreg sectorul public: „Încercăm să înțelegem promisiunea pentru tot sectorul public”.

Între timp, Federația Sindicală a Educației și Științei a anunțat că va organiza proteste dacă majorările salariale prevăzute de Legea nr. 270 nu vor fi aplicate de la 1 septembrie. Sindicaliștii cer Guvernului un calendar „concret, clar și asumat” și susțin că eventualele compensații nu pot înlocui majorările salariale.

La rândul său, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că o soluție pentru majorarea salariilor profesorilor va fi găsită în cel mult două săptămâni, până la începutul anului școlar.

Autoritățile au analizat mai multe variante, inclusiv acordarea unor compensații financiare provizorii de 3.000–4.000 de lei, în funcție de norma didactică și alte criterii. Sindicaliștii susțin însă că aceste compensații nu pot înlocui aplicarea efectivă a majorărilor salariale de la 1 septembrie.