Președintele francez Emmanuel Macron a lansat un avertisment ferm privind recentele incidente în care drone rusești au pătruns în spațiul aerian al NATO, calificându-le drept „acte deliberate de agresiune”, nu simple erori. Într-un interviu Macron a respins categoric ideea că aceste încălcări ar fi fost accidentale – o teorie atribuită, potrivit unor surse.

„Nu este vorba de nicio greșeală”, a afirmat Macron. „Este vorba de un plan clar, care urmărește distrugerea cât mai multor teritorii din Ucraina și transmiterea unui mesaj privind presupusa slăbiciune a NATO.”

Declarațiile liderului francez vin pe fondul unor incidente fără precedent, în care avioane NATO au fost mobilizate de două ori în decurs de câteva săptămâni pentru a intercepta și doborî drone rusești. În timp ce Alianța Atlantică continuă să investigheze aceste incursiuni, poziția fermă a lui Macron reflectă o înăsprire a atitudinii europene față de comportamentul agresiv al Moscovei.

Apel pentru sancțiuni suplimentare și presiune diplomatică

Macron a pledat pentru impunerea unor sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei, cu scopul de a forța revenirea acesteia la masa negocierilor. El a subliniat că Europa și-a redus deja cu peste 80% dependența de resursele energetice rusești, iar problema importurilor rămase este, în opinia sa, „marginală”.

„Dacă ar depinde doar de mine, mâine am avea noi sancțiuni”, a declarat președintele francez. „Avem nevoie de un răspuns colectiv european. Cu toții ne dorim pace, dar Rusia este cea care o refuză. A sosit momentul să creștem presiunea.”

Această poziție contrastează cu reținerea exprimată de Donald Trump, care, potrivit surselor, ar fi ezitat să sprijine sancțiuni suplimentare, invocând interesele energetice ale unor state europene.

Confiscarea activelor rusești – o dilemă legală

Întrebat despre posibilitatea confiscării activelor rusești înghețate în băncile europene – o măsură susținută de unii lideri americani – Macron a adoptat o poziție mai rezervată. El a subliniat că, deși utilizarea veniturilor generate de aceste active pentru sprijinirea Ucrainei este o opțiune viabilă, confiscarea lor directă ar reprezenta o încălcare a dreptului internațional.

„Aceasta este marea noastră provocare. Dacă nu respectăm regulile internaționale, riscăm să alunecăm în haos total”, a declarat Macron.

Europa trebuie să-și consolideze apărarea

Liderul francez a reiterat și ideea unei autonomii strategice sporite pentru Europa în cadrul NATO. El a evidențiat mobilizarea recentă a avioanelor de luptă din Franța și Marea Britanie drept răspuns la amenințările directe, pledând pentru un „pilon european mai puternic” în structura defensivă a alianței.

„Este firesc ca Statele Unite să își dorească să se concentreze mai mult pe propria securitate sau pe zona Pacificului. Tocmai de aceea, europenii trebuie să își asume mai multe responsabilități în privința apărării proprii”, a afirmat Macron.

Un nou capitol în relațiile transatlantice

Declarațiile președintelui francez sugerează o posibilă reconfigurare a echilibrului strategic dintre Europa și Statele Unite, în contextul provocărilor tot mai intense generate de Federația Rusă. Poziția sa indică o determinare tot mai mare a liderilor europeni de a adopta un rol activ și independent în gestionarea securității regionale și în apărarea valorilor democratice.

#Macron #Rusia #securitate

Armata germană a catalogat pentru prima dată amenințarea de sabotaj din partea Rusiei împotriva propriilor trupe și facilități drept „semnificativă”, al doilea nivel, din 4, ca gravitate pe scara internă a amenințărilor, arată o evaluare a Bundeswehr-ului despre care au relatat miercuri postul de televiziune german WDR și ziarul Süddeutsche Zeitung, scrie hotnews.ro.

Un purtător de cuvânt al Ministerului german al Apărării a confirmat această evaluare, declarând reporterilor: „Constatăm că ne confruntăm cu o amenințare semnificativă de sabotaj la nivel general pentru Bundeswehr.”

Ridicarea nivelului a fost declanșată de descoperirea, la jumătatea lunii septembrie, a unei drone prăbușite care transporta o cutie cu explozibili puternici în apropierea bazei aeriene Wunstorf din Saxonia Inferioară, au relatat cele două instituții de presă, potrivit Reuters.

Pe scara internă a amenințărilor din armata germană (Bundeswehr), utilizată pentru evaluarea riscurilor de terorism sau sabotaj și pentru protecția bazelor militare, există 4 niveluri de gravitate.

Acest al doilea nivel ca gravitate, denumit Charlie, se instituie în momentul în care există informații sigure și clare despre un atac terorist sau un act de sabotaj iminent.

„Linia roșie” depășită

Documentul intern al armatei germane, consultat de WDR și de Sueddeutsche Zeitung, precizează că Rusia a depășit „o linie roșie anticipată anterior, caracterizată de intenții dăunătoare cu efecte cinetice și/sau letale” împotriva Germaniei și a Bundeswehr-ului, prin utilizarea dronelor transformate în arme.

Drona de la Wunstorf seamănă cu una încărcată cu explozibili care a fost folosită în atacul eșuat de pe aeroportul Leipzig/Halle, din luna august. Însă, spre deosebire de incidentul de la Leipzig, despre care autoritățile au afirmat că viza un avion civil de marfă, anchetatorii consideră că drona de la Wunstorf viza aeronavele Bundeswehr, conform documentului.

Autoritățile germane au învinovățit în mod direct Rusia pentru atacul de la Leipzig.

Moscova a negat orice implicare și a respins în mod constant acuzațiile privind desfășurarea de acțiuni de sabotaj sau atacuri hibride în Europa.

Documentul menționează, de asemenea, o serie de acțiuni de recunoaștere suspectate a fi de origine rusă pe teritoriul Germaniei, inclusiv survolarea cu drone a bazei de apărare antirachetă Arrow 3 din Saxonia-Anhalt și descoperirea unei camere camuflate care filma o gară de importanță strategică din Minden, Westfalia.

„Războiul din umbră”

Serviciile de informații se așteaptă ca situația să se agraveze pe termen scurt, fiind probabile noi acțiuni în viitorul apropiat, mai arată documentul, potrivit WDR și Sueddeutsche Zeitung.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării a precizat că măsurile preventive sunt adaptate fiecărei baze în parte și pot varia de la intensificarea patrulelor de pază până la măsuri tehnice suplimentare de securitate, precum camere cu infraroșu și sisteme de supraveghere a gardurilor.

Această evaluare vine la puțin peste o săptămână după ce ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a afirmat că Germania se confruntă cu un „război din umbră” și a solicitat extinderea competențelor serviciilor de informații.

„Războiul din umbră la care asistăm astăzi are un obiectiv care depășește cu mult tot ce s-a văzut în timpul Războiului Rece”, a declarat Dobrindt, în cadrul unei conferințe a BfV la Berlin.

„Scopul său clar este să ne destabilizeze – să ne destabilizeze în mod fundamental”, a adăugat Dobrindt.

Ministrul german al Afacerilor Interne nu a numit Rusia, dar declarațiile lui au venit pe fondul avertismentelor lansate în octombrie de șeful serviciului german de informații externe, BND, care vorbise, la rândul său, despre un „război din umbră” și avertizase că Germania riscă să intre într-un conflict violent cu Rusia.

Cancelarul Friedrich Merz a declarat miercuri că dezinformarea rusă și atacurile hibride reprezintă cea mai mare amenințare pentru Germania.

„Părerea mea este că poporul nostru încă subestimează această mare amenințare la adresa societății noastre… Acesta este un atac fundamental împotriva întregii ordini politice pe care am realizat-o după 1990”, a spus Merz.