Ședința de judecată în care urma să fie examinată solicitarea procurorilor privind judecarea separată a lui Vladimir Plahotniuc în dosarul „Frauda Bancară” a fost amânată pentru 26 septembrie. Potrivit lui Alexandru Cernei, procuror anticorupție, drept motiv pentru amânarea ședinței a fost că avocatul desemnat din oficiu, Alexandru Rusu, s-ar fi îmbolnăvit și ar fi fost preluat de ambulanță, transmite TVR Moldova.

„Astăzi, avem altă surpriză, unul dintre avocați sau, mai bine zis, avocatul desemnat din oficiu s-ar fi îmbolnăvit și ar fi fost transportat de către ambulanță. Noi ne-am expus pe posibilitatea amânării ședinței într-o zi mai apropiată. Urmează să fie desemnat un alt avocat din oficiu la solicitarea instanței, să putem continua examinarea acestei cauze”, a spus Alexandru Cernei.

Potrivit acestuia, Vladimir Plahotniuc ar putea fi adus în instanță la ședința din 26 septembrie în condițiile în care acesta va fi extrădat pe 25 septembrie, așa cum anterior anunțau autoritățile.

„Procuratura Anticorupție este, pe moment, implicată în pregătirea formalităților pentru a fi preluat inculpatul de la autoritățile din Grecia și a fi primit în custodia Republicii Moldova. Dacă o să fie (n.r. – adus în R. Moldova Vladimir Plahotniuc) până pe 26, el este obligat să fie în instanța de judecată pentru a participa la proces. Urmează să îi fie adus la cunoștință mandatul de arest aplicat pe această cauză și să fie pus în discuție și celelalte chestiuni pe care le-am propus la ședințele precedente. Unul dintre mandate va fi adus la cunoștință de completul de judecată care examinează cauza din această procedură, iar altele trei vor fi aduse la cunoștință de Judecătoria Centru, sediul Ciocana, deoarece cauzele se află la etapă de urmărire penală”, a mai spus Alexandru Cernei.

Urma să fie examinată solicitarea procurorilor anticorupție privind separarea dosarului lui Vladimir Plahotniuc de cauza penală, numită generic „Frauda bancară”. Pe 19 septembrie 2025, ședința a fost contramandată pentru astăzi la solicitarea avocaților pe motiv că a fost desemnat un nou avocat din oficiu, Alexandru Rusu, care nu a reușit să examineze materialele cauzei.

La sfârșitul anului 2023, solicitarea ca cele două dosare – al lui Plahotniuc și ai foștilor șefi ai Băncii Naționale și ai băncilor comerciale devalizate – să fie examinate împreună a fost propusă de avocatul lui Plahotniuc, Luсian Rogac. El a argumentat că ambele cazuri au făcut parte din dosarului „Frauda bancară” – furtul unui miliard de dolari din cele trei bănci moldovenești în 2014.

Bancherii acuzați de complicitate în „Furtul Miliardului” sunt fostul guvernator al Băncii Naționale, Dorin Drăguțanu; foștii viceguvernatori ai BNM, Ion Sturzu și Emma Tăbîrță; fostul administrator al Băncii de Economii (BEM), Ion Ropot; fostul președinte interimar al BEM, Viorel Bîrcă; fostul președinte al Unibank, Dumitru Țugulschi. Ei sunt învinuiți că au acționat în interesele „organizației criminale conduse de Vladimir Plahotniuc” și au facilitat „Furtul Miliardului” prin intermediul celor trei bănci: BEM, Unibank și Banca Socială. Toți pledează nevinovați.

Vladimir Plahotniuc riscă o pedeapsă cumulativă de 25 de ani de închisoare: 15 ani pentru escrocherie și 10 ani pentru spălare de bani. Plahotniuc are două dosare în Frauda Bancară. În unul dintre acestea, el este învinuit că a beneficiat de 39 milioane de dolari și 3,5 milioane de euro, iar în altul – de 21.000.000 de dolari. Plahotniuc mai are statuttul de învinuit în două dosare: Metalferos și Blanchetele de pașapoarte. În prezent, a fost trimis în judecată doar o cauză.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

#frauda bancară #Vlad Plahotniuc

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.