Șapte persoane au fost condamnate la 26 septembrie pentru fapte de corupție și fals în acte. Printre aceștia se află și un fost viceprimar al municipiului Chișinău, care a primit 3 ani de închisoare pentru fals în acte publice și interdicția de a ocupa funcții publice timp de 7 ani.

Acesta a fost găsit vinovat și de corupere pasivă, dar a scăpat de pedeapsă din cauza prescripției. Într-un alt episod de corupere pasivă, instanța a decis achitarea, constatând că fapta nu a existat. Până la rămânerea definitivă a hotărârii, fostul viceprimar a fost arestat direct din sala de judecată.

Potrivit Procuraturii Anticorupție și CNA, faptele au avut loc în 2016. Atunci, viceprimarul și mai mulți funcționari, inclusiv inspectori și șefi din Inspecția de Stat în Construcții, Direcția Arhitectură și un vice-pretor de la Botanica, ar fi acționat împreună pentru a favoriza anumite companii.

Într-un caz, fostul viceprimar ar fi primit 12 000 de euro de la o firmă de construcții pentru a facilita recepția finală a unui bloc, deși imobilul nu corespundea normelor tehnice. Documentele oficiale ar fi fost falsificate, iar termenele pentru remedierea problemelor extinse artificial. De asemenea, acesta ar fi primit bani pentru urgentarea privatizării unor spații și pentru schimbarea statutului urbanistic al unui teren.

Alți patru funcționari au fost găsiți vinovați de fals în acte publice, însă au scăpat de pedepse pentru că faptele s-au prescris. În privința acuzațiilor de corupere pasivă, trei dintre ei au fost achitați.

Doi inculpați au fost recunoscuți vinovați de corupere activă și trafic de influență, dar și aceștia au fost eliberați de răspundere penală, tot pe motiv de prescripție.

Instanța a respins solicitarea procurorilor de a confisca suma de 12 000 de euro. Toți inculpații au negat acuzațiile pe parcursul procesului.

Sentința poate fi atacată cu apel la Curtea de Apel Centru în termen de 15 zile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Chisinau #fost vice-primar #inchisoare

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.