Multă vreme, cea mai scumpă rachetă de tenis vândută vreodată a fost o Slazenger din anii 1930 folosită de Fred Perry, vândută cu 23.000 de lire sterline în 1970. În ultimii ani, interesul pentru ramele istorice, în special cele asociate cu „cei trei mari”, a crescut exponențial, la fel ca și prețurile. Au trecut de bariera 100.000 de euro. Șase rachete au depășit pragul, scrie Adevărul.

Nadal – Roland Garros 2017

Recordmanul vânzărilor este spaniolul Rafa Nadal. Racheta cu care a câștigat „La Decima” în 2017, al 10-lea titlu de Grand Slam la Roland Garros și al 15-lea titlu din carieră, a fost vândută la licitație pentru suma 157.333 de dolari, cel mai mare preț plătit vreodată pentru un astfel de obiect. Racheta Babolat a intrat în istorie ca vedetă a unuia dintre cele mai dominate turnee din toate timpurile, ibericul pierzând doar 35 de game-uri și nepermițând niciodată mai mult de patru game-uri într-un singur set. Casa de licitații Prestige Memorabilia și Resolution Photomatching au certificat utilizarea acestei rachete nu doar în cele șapte meciuri pariziene care l-au condus pe Nadal la victorie, ci și în finala Masters 1000 de la Miami, unde a pierdut în fața lui Federer, dar și la Madrid, unde a câștigat împotriva lui Thiem. Două stickere personalizate au rămas pe cadru: „R. Nadal 12-2016 3” și „RG 2017 Nadal”, decorând cea mai scumpă rachetă din toate timpurile.

Nadal – Australian Open 2022

Racheta folosită în revenirea istorică a lui Rafa Nadal împotriva rusului Daniil Medvedev, la Australian Open din 2022, este printre cele mai scumpe din toate timpurile. Acest triumf i-a adus lui Rafa al 22-lea și ultimul său titlu de Grand Slam, la 13 ani după primul său succes la Melbourne Park. Un meci epic, marcat de a treia revenire din carieră a lui Nadal de la 0-2 la seturi, după cele împotriva lui Kendrick și Youzhny, la Wimbledon în 2006 și în 2007. În timpul meciului, sportivul a schimbat rachetele de mai multe ori, cea care a ajuns ulterior la licitație devenind simbolul isprăvii sale și vânzându-se cu peste 118.000 de dolari.

Djokovic – Roland Garros 2016

Novak Djokovic și-a încheiat cariera de câștigător de Grand Slam la Roland Garros în anul 2016 cu această rachetă, care a devenit una dintre cele mai valoroase amintiri din cariera sa. La acea vreme, Djokovic avea deja 11 titluri majore la activ, dar încă îi lipsea titlul de la Paris. Fusese aproape de a câștiga de trei ori, pierzând două finale în fața lui Nadal și o dată în fața lui Wawrinka. La acea ediție, ajutat de retragerea spaniolului în runda a treia, s-a transformat într-o oportunitate unică în viață, pe care Djokovic a valorificat-o. În finală, pentru a șaptea oară într-un Grand Slam, l-a înfruntat pe Andy Murray: l-a învins cu 3-6, 6-1, 6-2, 6-4, câștigând al patrulea său turneu major consecutiv și devenind primul care a făcut acest lucru de la Rod Laver încoace. La sfârșitul meciului, și-a aruncat racheta în tribune, unde a fost prinsă de o fană norocoasă. A rămas cu ea ani la rând, până când a decis să o scoată la licitație în 2023. Singura altă piesă de suveniruri Djokovic aflată anterior pe piață a fost racheta cu care a terminat Career Golden Masters, câștigând Cincinnati: a fost vândută în scop caritabil, împreună cu un ceas Seiko cu autograf, pentru 18.750 de dolari.

Federer – Wimbledon 2004, Nadal – Roland Garros 2007

Ce au în comun racheta cu care Roger Federer a câștigat Wimbledon pentru a doua oară, al treilea său Grand Slam, și cea cu care Rafa Nadal a câștigat al treilea titlu consecutiv de la Roland Garros în 2007? Prețul pe care l-au vândut la licitație: 118.206 de dolari, la puțin peste un an distanță. Nadal a triumfat la Paris, învingându-l pe Djokovic în semifinale și pe Federer în finală, în timp ce elvețianul l-a învins pe Andy Roddick la Old England Club. Potrivit casei de licitații Prestige Memorabilia, racheta lui Federer a fost semnată și dedicată Annei Wintour și fiicei sale, cu inscripția gravată pe ramă: „Pentru Anna + Bee, Roger Federer”. Acesta nu a fost singurul detaliu: în centru era un autocolant pe care scria „Roger Federer Rasen 1”, care celebra primul loc în clasament tocmai smuls de la Roddick. Elvețianul a mai folosit, probabil, racheta respectivă și în două meciuri de la Masters 1000 din Toronto.

Billie Jean King – Bătălia Sexelor

Bobby Riggs și Billie Jean King își dau mâna, după ce doamna a câștigat așa-numita „Bătălie a Sexelor”, de la Astrodome din Houston, în 1973, în fața a peste 30.000 de spectatori. O victorie și o rachetă au devenit un simbol al schimbării sociale și culturale. În același an, King a reușit să determine US Open să elimine diferența de remunerare dintre bărbați și femei, amenințând că se va retrage din turneu dacă paritatea nu era garantată. La scurt timp după aceea, a fondat WTA, pentru a oferi o reprezentare mai mare jucătoarelor de tenis. Acea rachetă istorică, donată unei organizații caritabile de către King în 1982 și achiziționată ulterior de un colecționar privat, a revenit la licitație în decembrie 2017, în cadrul licitației „Vocile secolului XX”, unde s-a vândut cu 125.000 de dolari. Până în prezent, rămâne a treia cea mai bine vândută rachetă din istorie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#racheta #Tenis

Armata germană a catalogat pentru prima dată amenințarea de sabotaj din partea Rusiei împotriva propriilor trupe și facilități drept „semnificativă”, al doilea nivel, din 4, ca gravitate pe scara internă a amenințărilor, arată o evaluare a Bundeswehr-ului despre care au relatat miercuri postul de televiziune german WDR și ziarul Süddeutsche Zeitung, scrie hotnews.ro.

Un purtător de cuvânt al Ministerului german al Apărării a confirmat această evaluare, declarând reporterilor: „Constatăm că ne confruntăm cu o amenințare semnificativă de sabotaj la nivel general pentru Bundeswehr.”

Ridicarea nivelului a fost declanșată de descoperirea, la jumătatea lunii septembrie, a unei drone prăbușite care transporta o cutie cu explozibili puternici în apropierea bazei aeriene Wunstorf din Saxonia Inferioară, au relatat cele două instituții de presă, potrivit Reuters.

Pe scara internă a amenințărilor din armata germană (Bundeswehr), utilizată pentru evaluarea riscurilor de terorism sau sabotaj și pentru protecția bazelor militare, există 4 niveluri de gravitate.

Acest al doilea nivel ca gravitate, denumit Charlie, se instituie în momentul în care există informații sigure și clare despre un atac terorist sau un act de sabotaj iminent.

„Linia roșie” depășită

Documentul intern al armatei germane, consultat de WDR și de Sueddeutsche Zeitung, precizează că Rusia a depășit „o linie roșie anticipată anterior, caracterizată de intenții dăunătoare cu efecte cinetice și/sau letale” împotriva Germaniei și a Bundeswehr-ului, prin utilizarea dronelor transformate în arme.

Drona de la Wunstorf seamănă cu una încărcată cu explozibili care a fost folosită în atacul eșuat de pe aeroportul Leipzig/Halle, din luna august. Însă, spre deosebire de incidentul de la Leipzig, despre care autoritățile au afirmat că viza un avion civil de marfă, anchetatorii consideră că drona de la Wunstorf viza aeronavele Bundeswehr, conform documentului.

Autoritățile germane au învinovățit în mod direct Rusia pentru atacul de la Leipzig.

Moscova a negat orice implicare și a respins în mod constant acuzațiile privind desfășurarea de acțiuni de sabotaj sau atacuri hibride în Europa.

Documentul menționează, de asemenea, o serie de acțiuni de recunoaștere suspectate a fi de origine rusă pe teritoriul Germaniei, inclusiv survolarea cu drone a bazei de apărare antirachetă Arrow 3 din Saxonia-Anhalt și descoperirea unei camere camuflate care filma o gară de importanță strategică din Minden, Westfalia.

„Războiul din umbră”

Serviciile de informații se așteaptă ca situația să se agraveze pe termen scurt, fiind probabile noi acțiuni în viitorul apropiat, mai arată documentul, potrivit WDR și Sueddeutsche Zeitung.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării a precizat că măsurile preventive sunt adaptate fiecărei baze în parte și pot varia de la intensificarea patrulelor de pază până la măsuri tehnice suplimentare de securitate, precum camere cu infraroșu și sisteme de supraveghere a gardurilor.

Această evaluare vine la puțin peste o săptămână după ce ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a afirmat că Germania se confruntă cu un „război din umbră” și a solicitat extinderea competențelor serviciilor de informații.

„Războiul din umbră la care asistăm astăzi are un obiectiv care depășește cu mult tot ce s-a văzut în timpul Războiului Rece”, a declarat Dobrindt, în cadrul unei conferințe a BfV la Berlin.

„Scopul său clar este să ne destabilizeze – să ne destabilizeze în mod fundamental”, a adăugat Dobrindt.

Ministrul german al Afacerilor Interne nu a numit Rusia, dar declarațiile lui au venit pe fondul avertismentelor lansate în octombrie de șeful serviciului german de informații externe, BND, care vorbise, la rândul său, despre un „război din umbră” și avertizase că Germania riscă să intre într-un conflict violent cu Rusia.

Cancelarul Friedrich Merz a declarat miercuri că dezinformarea rusă și atacurile hibride reprezintă cea mai mare amenințare pentru Germania.

„Părerea mea este că poporul nostru încă subestimează această mare amenințare la adresa societății noastre… Acesta este un atac fundamental împotriva întregii ordini politice pe care am realizat-o după 1990”, a spus Merz.