Bande criminale suedeze recrutează adolescente pentru a comite crime brutale și a mutila rivalii în atacuri cu bombe „incendiare” în orașele suedeze devastate de bande. Fete de numai 15 ani sunt recrutate pe rețelele de socializare și primesc bani pentru a comite crime, bani pe care îi cheltuiesc apoi pe haine și genți, scrie Daily Mail. Țara nordică, considerată odată un paradis cu o rată scăzută a criminalității, a fost cuprinsă în ultimii ani de violență extremă din partea bandelor, cu frecvente împușcături și atentate cu bombe.
În ultimele luni, autoritățile au descoperit o nouă dimensiune a fenomenului infracțional care a cuprins orașele țării: rețelele de crimă organizată recrutează tot mai frecvent fete minore, unele chiar de 15 ani, pentru a executa asasinate sau atacuri incendiare cu bombe artizanale.
Aceste adolescente, adesea descrise ca „tipic suedeze” – blonde, tăcute, discrete –, au fost transformate în „soldați verzi” ai unei economii subterane a violenței, care funcționează ca un sistem paralel în inima statului scandinav. Pe rețelele sociale, sunt atrase de promisiuni financiare rapide: mii de euro în schimbul unor misiuni care variază de la amestecarea ingredientelor pentru cocktailuri Molotov, până la execuții sumare.
Fenomenul, cunoscut în jargonul poliției suedeze sub numele de „Green Ladies”, reflectă o schimbare de paradigmă în strategiile rețelelor criminale. Dacă anterior băieții proveniți din medii defavorizate – și din familii de migranți – erau considerați recrutabili, acum fetele sunt preferate pentru că atrag mai puține suspiciuni. „Sistemul nu se aștepta să vadă o adolescentă de 16 ani, blondă și cu geacă de firmă, transportând o bombă”, afirmă avocatul și expertul în criminalitate juvenilă Evin Cetin.
Iar sistemul – fie că vorbim de justiție, poliție sau servicii sociale – pare adesea cu un pas în urmă. Într-un caz recent, o adolescentă de 17 ani, identificată cu prenumele Olivia, a fost surprinsă de camerele de supraveghere în timp ce transporta componentele unei bombe incendiare către doi bărbați dintr-o bandă rivală. Era implicată într-un atac cu „napalm artizanal” – un amestec folosit frecvent în aceste reglări de conturi. Fata a primit un an de detenție pentru complicitate la incendiere. Între timp, mesajele ei către prietenul apropiat confirmau detașarea: „totul a mers ok”, i-a scris după livrarea explozibilului, iar răspunsul a fost o știre despre atac, însoțită de un cuvânt de argou care înseamnă „tare” sau „cool”.
Pentru multă vreme, legea suedeză i-a protejat pe copiii sub 15 ani de răspundere penală, ceea ce i-a făcut vulnerabili în fața rețelelor care au exploatat această breșă legală. Datele furnizate de autoritățile suedeze arată că doar în primele șase luni din 2024, au existat 93 de cazuri în care minori au fost suspectați de omor sau tentativă de omor – de trei ori mai multe decât în aceeași perioadă a anului precedent. Ca răspuns, guvernul a decis să reducă vârsta de răspundere penală la 13 ani.
Ministrul Justiției, Gunnar Strömmer, a recunoscut în aprilie amploarea fenomenului: „Fetele au fost adesea percepute ca victime, dar implicarea lor în cercurile criminale este mult mai răspândită decât am bănuit multă vreme”.
Cazurile se înmulțesc și sunt tot mai brutale. Un procuror din Stockholm a relatat un episod șocant: o fată de 15 ani a fost pusă să aleagă între a trage în ușa țintei sau direct în capul acesteia. „A ales capul”, a spus magistratul Ida Arnell.
În 2023, peste 280 de fete cu vârste între 15 și 17 ani au fost acuzate de infracțiuni violente, inclusiv omor. Este neclar câte dintre ele aveau legături directe cu rețele criminale organizate, dar anchetatorii afirmă că cifrele reale sunt probabil mai mari, multe cazuri fiind clasificate sau netrimise în instanță.
Internetul și aplicațiile de mesagerie instant au devenit platforme de recrutare. „Este o economie de tip gig, dar cu violență: adolescenți care călătoresc dintr-un oraș în altul pentru a comite crime contra-cost”, avertizează Erik Lindblad, coordonatorul forței de intervenție pentru combaterea violenței de bande.
Un astfel de caz recent a implicat o fată de 16 ani arestată după o triplă crimă petrecută într-un salon de frizerie din Uppsala. Victimele, toate cu vârste între 15 și 20 de ani, au fost executate cu focuri de armă în cap. Una dintre ele era implicată într-o anchetă privind planificarea unui atentat asupra unui lider de bandă cunoscut sub porecla „Căpșuna”.
Moartea mamei acestuia, asasinată în 2023, a declanșat un val de violențe în oraș, marcând începutul unei spirale de răzbunări care continuă și astăzi.
Atenția opiniei publice internaționale nu a întârziat să apară. Într-un comentariu acid, premierul ungar Viktor Orbán a ironizat Suedia pentru „lecțiile despre statul de drept” oferite Europei, în timp ce „copiii sunt transformați în asasini, iar sistemul nu poate sau nu vrea să îi condamne”.
Pe fundalul acestor acuzații și realități, apare întrebarea dureroasă: ce a eșuat în modelul suedez? O țară admirată pentru echilibrul său social, pentru grija față de copii și incluziune, devine scena unui război nedeclarat purtat cu copii-recruți.
Fetele-soldați ale Suediei nu sunt doar o consecință a deciziilor criminale, ci și produsul unui sistem care n-a reușit să ofere alternative credibile, nici să observe din timp semnele unei disoluții sociale profunde. Și, poate cel mai grav, sunt o avertizare – că liniștea socială poate fi spulberată nu cu tancuri, ci cu telefoane mobile, promisiuni goale și tăceri prelungite.
