Dinu Plîngău și Stela Macari nu vor face parte din fracțiunea PAS din Parlament și vor fi deputați independenți. Cei doi au candidat pe listele partidului de guvernare, după ce Platforma DA a decis că nu va participa la scrutin.

Informația a fost confirmată pentru Newsmaker de către Dinu Plîngău. Politicianul a menționat că decizia ca două persoane din cadrul formațiunii să candideze pe listele PAS a fost luată pentru a asigura o putere pro-europeană în țară și stabilitate politică.

„Există continuitate, există perspectiva instituirii unui guvern pro-european și asigurarea continuității proceselor de integrare europeană, dar atât eu, cât și doamna Marcari, nu vom face parte din fracțiunea PAS. (…)

Însă când vor fi dezbătute alte tipuri de proiecte ce vizează politica internă, cum ar fi legate de justiție, de economie, agricultură, fiecare proiect va fi analizat, dezbătut și vom solicita mult mai multă transparență și mult mai multă comunicare cu breslele profesionale interesate de orice proiect de politică internă decât s-a făcut până acum”, a spus Plîngău.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Viitorul parlamentar a ezitat să spună dacă în noua garnitură guvernamentală se vor regăsi membri ai Platformei Demnitate și Adevăr. „Cred că este mult mai corect să așteptăm de la început validarea mandatelor, după să fie efectuate toate procedurile descrise de Constituție: doamna președintă să invite fracțiunile la consultări, să aibă loc dezbateri, deci așa cum scrie Constituția, cum scrie legea”, a conchis politicianul.

(UPDATE)

La scurt timp după apariția informațiilor în presă, Dinu Plîngău a făcut precizări pe rețelele de socializare cu referire la subiect și a menționat că:

„Atât eu, cât și doamna Macari am avut o responsabilitate civică de a convinge oamenii care nu neapărat simpatizau PAS, sau poate chiar deloc, că acum trebuie să votăm acest partid pentru a merge în Europa. Atât eu, cât și doamna Macari nu facem parte din PAS. Am avut o responsabilitate civică să acționăm așa cum am acționat și acum avem și o datorie ca să reprezentăm în Parlament vocile celor tăcuți. Atât în mine, cât și în doamna Macari, presa și societatea civilă vor găsi un partener deschis mereu pentru dialog și transparență”, a scris Plîngău.

#alegeri #Din Plîngău #fractiune #PAS #Stela Macari

Armata Poloniei are acum peste 220.000 de militari activi, în timp ce Varșovia își consolidează rapid forțele armate pe fondul amenințărilor tot mai mari la adresa securității în Europa, scriu știrileprotv.ro.

Potrivit celor mai recente date ale Ministerului polonez al Apărării, efectivele includ aproximativ 156.000 de militari profesioniști și 40.000 de membri ai Forțelor de Apărare Teritorială, restul fiind reprezentat de alte forme de serviciu militar activ, potrivit TVP World.

Guvernul și conducerea armatei și-au stabilit obiectivul de a ajunge la o armată de 500.000 de oameni până în 2039, formată din aproximativ 250.000 de militari operaționali, 50.000 de membri ai Forțelor de Apărare Teritorială și 200.000 de rezerviști.

Polonia intensifică recrutarea și pregătirea militară

Extinderea armatei, ale cărei efective active au crescut cu aproximativ 5.000 de persoane de la începutul anului, are loc în timp ce Polonia intensifică recrutarea și pregătirea militară.

Printre inițiative se numără programe de educație militară, cursuri de pregătire de o zi pentru civili și programul „Vara cu armata”. Voluntarii pot urma, de asemenea, o lună de pregătire militară de bază, urmată de instruire de specialitate pentru cei care doresc să urmeze o carieră militară.

Guvernul extinde și pregătirea populației civile. Programul național „Mereu pregătiți”, lansat la sfârșitul anului 2025 și extins în 2026, oferă cursuri voluntare în domenii precum primul ajutor, supraviețuirea, intervenția în situații de urgență și securitatea cibernetică.

Polonia vrea să aloce 5% din PIB pentru apărare

Consolidarea armatei poloneze s-a accelerat după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, în 2022. Varșovia reacționează, de asemenea, la îngrijorările privind actele de sabotaj și alte amenințări hibride atribuite Moscovei.

Polonia a cheltuit aproximativ 4,7% din PIB pentru apărare în 2025, cea mai mare pondere dintre statele membre NATO, și intenționează să majoreze cheltuielile la 5% din PIB în 2026.

Cu peste 220.000 de militari activi, Polonia are a treia cea mai mare armată din NATO, după Statele Unite și Turcia.