„Apă-Canal Chișinău” a înaintat către Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) proiectul privind determinarea cheltuielilor de bază pentru anul 2025, în valoare totală de 578,6 milioane lei, în scădere față de prognoza din 2024 (651 milioane lei), scrie bani.md.

Cea mai mare parte a cheltuielilor rămâne destinată retribuirii personalului – peste 450 milioane lei, urmate de cheltuieli materiale de aproape 57 milioane lei, precum și costuri de întreținere și exploatare de circa 24,5 milioane lei.

Pentru serviciile furnizate, proiectul indică 299 milioane lei pentru apă potabilă, 195 milioane lei pentru servicii de canalizare și epurare, 9,3 milioane lei pentru energie termică, restul pentru apă tehnologică și alte activități.

Totodată, compania recunoaște pierderi masive pe rețea, 33,8% din volumul de apă captat nu ajunge la consumatori, fiind înregistrat ca pierdere tehnologică.

ANRE a publicat proiectul de hotărâre prin care stabilește cheltuielile de bază aferente activității reglementate de producere, distribuție și furnizare a energiei termice de către „Apă-Canal Chișinău”. Pentru anul 2025, acestea au fost aprobate la un nivel total de 10,8 milioane lei, structura fiind următoarea: cheltuieli materiale: 516,74 mii lei, servicii prestate de terți: 516,12 mii lei, retribuirea muncii: 9,39 milioane lei și cheltuieli administrative: 391,87 mii lei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#apa-canal #cheltuieli #pierderi de apă

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.