Autoritățile din unele țări încearcă să „interzică” opoziția politică, pe acei adversari care se bucură de mai multă încredere din partea cetățenilor, dar acest lucru nu funcționează, a declarat președintele rus Vladimir Putin, la clubul de discuții Valdai din stațiunea Sochi de la Marea Neagră, referindu-se ulterior la România. „Unele țări încearcă să-și interzică adversarii politici, care deja câștigă mai multă legitimitate și încrederea alegătorilor. Știm, am trecut prin asta. Dar nu funcționează. Interdicțiile nu funcționează”, a spus Putin, conform TASS.
Datele cercetărilor sociologice din țările europene arată o respingere tot mai mare a ambițiilor exorbitante ale elitelor politice din aceste state, a menționat el.
„Establishment-ul nu este dispus să renunțe la putere, își înșală fățiș propriii cetățeni, tensionează situația pe plan extern și recurge la orice fel de tertipuri în interiorul propriilor țări – din ce în ce mai mult la limita sau chiar dincolo de lege. Însă transformarea fără sfârșit a procedurilor electorale democratice într-o farsă și manipularea voinței poporului, așa cum s-a întâmplat, de exemplu, în România, nu va funcționa”, a subliniat dictatorul rus.
Este pentru prima dată când Vladimir Putin se referă la România și la contextul alegerilor prezidențiale anulate, chiar și indirect. Totodată, mențiunile liderului rus la interdicțiile unor oameni politici ar putea fi înțeleasă ca o referire la Călin Georgescu, fostul candidat surpriză la alegerile din România, suspectat că ar fi beneficiat de scheme de susținere electorală din partea Rusiei.
Nu este însă prima dată când Rusia transmite un mesaj, fie și voalat, de susținere pentru Georgescu. În luna martie, Serviciul de Informații Externe al Rusiei a acuzat UE că duce un război împotriva lui Călin Georgescu și a liderilor europeni care îl susțin pe președintele american Donald Trump.
Comentariul liderului rus a fost făcut în timp ce președintele Nicușor Dan a prezentat liderilor europeni joi, la Copenhaga, un document privind ingerințele Rusiei care au condus la anularea alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024.
Discuția în care președintele a prezentat principalele concluzii din raportul Procurorului General privind alegerile de anul trecut, cu accent pe modul în care rețelele sociale au fost folosite de Federația Rusă pentru a dezinforma și a influența opinia publică din România, a avut loc în cadrul unui panel dedicat securității și rezilienței, prezidat de președintele Franței și de prim-ministrul Albaniei. Nicușor Dan dezvăluise marți că va prezenta liderilor europeni dovada ingerințelor Rusiei în alegerile prezidențiale anulate din 2024.
El a explicat că raportul detaliază un mecanism dovedit de Parchet, prin care firme din Rusia finanțau site-uri aparent inofensive pentru a canaliza publicul către surse de propagandă.
Procurorul general, Alex Florența, a explicat recent, într-o conferință de presă, modul în care s-au derulat atacurile hibride asupra României, arătând că țara noastră a fost ținta „predilectă” a unor campanii ample în contextul alegerilor din 2024. Acesta a precizat că „actorii ostili” au urmărit „modelarea continuă a opiniei publice”, iar printre beneficiarii acestor acțiuni s-ar fi numărat și fostul candidat la prezidențiale Călin Georgescu. Drept reacție, președintele Nicușor Dan a apreciat că cercetarea prezentată de procurorul general reprezintă o dovadă “consistentă” a dezinformărilor Rusiei și a influențării alegerilor prezidențiale.
În anul 2024, au fost lansate peste 85.000 de atacuri cibernetice asupra infrastructurii electorale, așa cum au relevat rapoartele serviciilor de informații desecretizate de Consiliul Suprem de Apărării a Țării, documente care au stat la baza anulării alegerilor prezidențiale de anul trecut.
În aceeași zi, fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu a fost trimis în judecată de Parchetul General pentru complicitate la tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale și comunicarea de informații false, în formă continuată.
În România, Curtea Constituțională a luat o decizie fără precedent într-o țară democratică, respectiv anularea alegerilor prezidențiale din 2024, constatând că procesul electoral a fost viciat în integralitatea sa. Decizia a venit după ce Consiliul Suprem de Apărare a Țării a desecretizat rapoartele serviciilor de informații, analize și date care au relevat că România a fost vizată de 85.000 de atacuri cibernetice având mod de operare al unui actor statal, au identificat o campanie finanțată și coordonată de creștere accelerată a profilului candidatului independent Călin Georgescu, iar contraspionajul românesc a identificat date privind intențiile unor persoane de a afecta suveranitatea României și de a sprijini accesul lui Călin Georgescu, candidat anti-NATO și anti-UE, la funcția de președinte.
Ulterior, președintele de la acea vreme, Klaus Iohannis, a nominalizat direct Rusia ca actor ce a stat în spatele acestei operațiuni hibride împotriva României, subliniind că este vorba despre modul de acțiune în această direcție și că procedura de atribuire va dura.
