Europarlamentarul român Victor Negrescu a inițiat o petiție prin care solicită deschiderea imediată a negocierilor de aderare pe capitole între Republica Moldova și Uniunea Europeană. Demersul este sprijinit de 55 de eurodeputați din 19 țări membre, reprezentând principalele familii politice democratice din Parlamentul European.

Scrisoarea comună, adresată președintelui Consiliului European, António Costa, evidențiază unitatea și solidaritatea Uniunii Europene cu Republica Moldova și subliniază necesitatea ca Bruxelles-ul să acționeze rapid pentru a susține democrația, reziliența și ambițiile europene ale cetățenilor moldoveni.

„Este un semnal politic puternic: Parlamentul European susține fără rezerve viitorul european al Republicii Moldova, recunoaște reformele realizate și cere ca opțiunea cetățenilor moldoveni, exprimată prin vot, să fie respectată”, se arată în mesajul care însoțește apelul.

Negrescu a precizat că această inițiativă reprezintă un pas concret pentru accelerarea integrării europene a Republicii Moldova și demonstrează sprijinul real al Uniunii Europene într-un moment crucial pentru stabilitatea și viitorul regiunii, fără a menționa o eventuală decuplare de la procesul Ucrainei, ci concentrându-se pe sprijinirea eforturilor Chișinăului în implementarea reformelor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Moldova #Uniunea Europeana

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.