Curs valutar
  • EUR
    20.1089
    0%
  • USD
    17.9200
    0%
  • RUB
    0.2197
    0%
  • RON
    3.7663
    0%
  • UAH
    0.3945
    0%

Toate știrile

07 noiembrie 2026

Liderul de la Cotroceni și-a numit consilierii: Pe politică externă este fostul ambasador român în R. Moldova

06 Oct. 2025, 12:57
 // Categoria: În Lume // Autor:  Realitatea.md
06 Oct. 2025, 12:57 // În Lume //  Realitatea.md

Președintele României a făcut noi numiri în echipa sa de la Cotroceni, după ce singurul nume nou adus de președinte în Administrația Prezidențială în patru luni de mandat a fost Radu Burnete. Nicușor Dan i-a numit pe Marius Lazurca, Ludovic Orban, Eugen Tomac și Valentin Naumescu. Marius Lazurca este noul consilier pe politică externă, dar numele său a fost în trecut vehiculat ca variantă pentru conducerea Serviciului de Informații Externe (SIE). La începutul lunii septembrie, el a fost rechemat de Nicușor Dan din funcția de ambasador al României la Mexic, acum câțiva ani activând în Republica Moldova.

Noile numiri sunt următoarele:

  • Marius Lazurca – consilier prezidențial pe politică externă începând cu 6 octombrie 2025.
  • Valentin Naumescu – consilier prezidențial pentru afaceri europene începând cu 1 noiembrie 2025.
  • Ana-Maria Geană  – consilier de stat pentru românii de pretutindeni începând cu 6 octombrie 2025.
  • Eugen Tomac – consilier onorific pentru relația cu românii de pretutindeni începând cu 6 octombrie 2025.
  • Cosmin Soare –  consilier prezidențial pe probleme constituționale începând cu 1 noiembrie 2025.
  • Alexandru Ciurea – consilier prezidențial pe probleme juridice începând cu 6 octombrie 2025.
  • Andrei Popovici –  consilier onorific pentru economie începând cu 6 octombrie 2025.
  • Ramona Dinu – consilier de stat pentru guvernanță corporativă și turism începând cu 6 octombrie 2025.
  • Ludovic Orban –  consilier prezidențial pentru politică internă începând cu 6 octombrie 2025.
  • Diana Iancu –  consilier prezidențial pentru comunicare publică începând cu 6 octombrie 2025.
  • Ștefania Simion – consilier de stat pentru mediu începând cu 6 octombrie 2025.
  • Diana Pungă – consilier de stat pentru relația cu societatea civilă începând cu 1 noiembrie 2025.
  • Cristian Roșu –  consilier de stat pentru relații publice începând cu 1 noiembrie 2025.
  • Andreea Miu –  consilier prezidențial. Va conduce Secretariatul General al Administrației Prezidențiale începând cu 1 noiembrie 2025.
  • Ștefan Dragomirescu – consilier de stat pentru administrarea patrimoniului și logistică în cadrul Secretariatului General al Administrației Prezidențiale începând cu 6 octombrie 2025.
  • Roxana Butnaru –  consilier de stat la Cancelaria Ordinelor începând cu 1 noiembrie 2025.

„Aceste numiri reflectă angajamentul Președintelui pentru o administrație profesionistă, eficientă și în deplin acord cu prioritățile mandatului prezidențial. Conform cadrului legal în vigoare, consilierii își exercită atribuțiile în condiții de legalitate, responsabilitate, profesionalism și loialitate față de Președinte”, a transmis Administrația Prezidențială.

Președintele Nicușor Dan a declarat, încă de la convocarea lui Marius Lazurca înapoi în țară, că își dorește ca acesta să ocupe o funcție importantă în administrația centrală.

„Lazurca este o persoană în care am încredere, îl cunosc de multă vreme. Consider că poate ajuta mai mult dintr-o poziție centrală. Care va fi aia, vom vedea. L-am chemat pentru a ocupa o poziție în București. Mai departe, pe servicii, până când nu finalizăm discuția cu partidele din majoritate, nu voi spune absolut nimic”, spunea liderul de la Cotroceni.

Nicușor Dan ar avea încredere în Marius Lazurca, pentru că s-au întâlnit în urmă cu mai bine de 30 de ani, pe când erau studenți în Franța, la Sorbona și la Ecole Normale, și au rămas legați. În 1993, cinci studenți români din zona „umanistă” au intrat pe locurile alocate țării la Ecole Normale din Paris. Unul dintre cei cinci se numea Marius Lazurca și studia în paralel la Ecole Normale și la Sorbona. Studia Literatură comparată și, în același timp, Istorie-Antropologie.

Un alt student român, Nicușor Dan, era la Matematică, la Ecole Normale, din 1992. Și urma și cursurile la Sorbona, diferența fiind aceea că Ecole Normale nu oferă diplome, ci un cadru de învățare, iar Sorbona are un format academic clasic. 1992 a fost anul când Ecole Normale a lansat programul dedicat studenților români. În primul an, au mers cei pe matematică, printre care Nicușor Dan și Andrei Moroianu, doi cunoscuți studenți români „pe matematică” în epocă.

Un an mai târziu, în 1993, francezii au alocat 10 locuri, 5 pentru științe și 5 pentru disciplinele umaniste. Atunci a venit și Marius Lazurca, printr-un concurs. Așa s-au cunoscut la Paris cei doi tineri, pe care-i despărțeau doi ani, Dan având atunci 24 de ani și Lazurca 22 de ani, scrie presa română.

Până la numirile de mai sus, în cele patru luni de mandat Nicușor Dan și-a numit un singur consilier, pe Radu Burente, în Departamentul de Politici Economice și Sociale. În rest, toți ceilalți consilieri actuali de la Cotroceni au fost numiți de foștii președinți ai României.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

07 Nov. 2026, 12:35
 // Categoria: Slider // Autor:  Daniela Baranovschi
07 Nov. 2026, 12:35 // Slider //  Daniela Baranovschi

Sute de pasageri ai companiilor aeriene din Europa au avut zborurile deviate sau au primit escorte militare săptămâna aceasta, în urma unei serii de amenințări cu bombă pe care oficialii le-au numit farse rău intenționate. Încă nu s-a dovedit cine e în spatele incidentelor, care au venit într-un moment de creștere a tensiunilor cu Rusia și de avertismente că aceasta ar putea intensifica așa-numitele atacuri hibride pe continent. Asociația Piloților de Linie Britanici a explicat exact ce se întâmplă la bordul unui avion atunci când este primită o amenințare cu bombă, scrie PBS, transmite Digi24.

Amenințările sunt evaluate și apoi transmise piloților

Atunci când o amenințare la adresa unei aeronave este trimisă companiei aeriene, aceasta este transmisă unei echipe de evaluatori. Acești evaluatori utilizează procese standard pentru a clasifica amenințarea și a decide dacă aceasta este Roșie (credibilă), Galbenă (parțial credibilă) sau Verde (necredibilă). Galbenă nu este considerată o evaluare adecvată dacă avionul este în aer, potrivit Asociației Piloților de Linie Britanici.

„Dacă amenințarea este evaluată ca necredibilă, personalul din avion nu va fi informat despre aceasta. Cu toate acestea, atunci când o amenințare este evaluată ca fiind credibilă (roșu sau galben), echipajul de zbor va fi informat imediat și va efectua procedurile companiei pentru o amenințare cu bombă credibilă”, au explicat experții.

„Din momentul în care echipajul de zbor este notificat despre o amenințare credibilă cu bombă, comandantul aeronavei – căpitanul – este la comandă și va lua toate deciziile, ghidat de lista de verificare corespunzătoare, pentru siguranța aeronavei sale. De obicei, dacă un avion se află încă pe pistă, aceasta va însemna o evacuare, iar dacă este în aer, prioritatea va fi aterizarea avionului cât mai curând și în siguranță posibil”, mai explică asociația de profil din Marea Britanie.

„Piloții sunt profesioniști cu înaltă calificare și pregătire. Expertiza lor este neprețuită în asigurarea siguranței pasagerilor și în menținerea aviației ca una dintre cele mai sigure forme de transport existente.”

Companiile aeriene, operatorii aeroportuari și autoritățile de aplicare a legii respectă, în general, liniile directoare elaborate de Agenția Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației și de Organizația Aviației Civile Internaționale, care efectuează audituri pentru a asigura conformitatea.

Antrenamentul echipajului de zbor include exerciții situaționale în timp real care acoperă diverse amenințări, inclusiv modul de căutare a explozibililor care ar fi putut fi introduși ilegal la bord.

Devierea și inspectarea zborurilor sunt costisitoare

Atunci când sunt semnalate amenințări, angajații companiilor aeriene sunt instruiți să țină apelantul la telefon și să adune cât mai multe informații posibil, potrivit expertului în securitate aeronautică Philip Baum.

Multe dintre amenințările primite săptămâna aceasta au fost trimise prin e-mail, conținând suficiente informații pentru ca autoritățile să stabilească dacă aeronava necesită inspecție. Acest lucru poate fi costisitor pentru companiile aeriene.

Baum, profesor invitat de securitate aeronautică la Universitatea Coventry din Anglia, a declarat că devierea unui zbor din cauza unui pasager indisciplinat sau a unei amenințări cu bombă poate costa până la 250.000 de dolari.

Costurile ar putea fi mai mici în acest caz, deoarece majoritatea zborurilor perturbate au fost pe distanțe scurte, unde există o probabilitate mai mică de întârzieri, a spus el.

Amenințările false ar putea testa apărarea

Intenția acestor amenințări „pare să fie de a semăna haos, incertitudine cu privire la fiabilitatea traficului aerian în Europa”, a declarat Jacob Funk Kirkegaard, cercetător senior la grupul de experți Bruegel din Bruxelles.

Amenințările ar putea testa, de asemenea, timpul de răspuns relativ și nivelul de coordonare dintre autoritățile din diferite țări, cu scopul de a identifica punctele slabe pentru viitoarele atacuri.

„Răspund autoritățile din Polonia cu aceeași viteză și cu aceeași urgență etc. ca autoritățile din Italia, de exemplu?”, a spus Kirkegaard, comparând astfel de amenințări cu un „test de stres” al sistemului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!