Pentru organizarea și desfășurarea alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025, inclusiv pentru implementarea votului prin corespondență, Comisiei Electorale Centrale (CEC) i-au fost alocate resurse financiare în valoare totală de 174,1 milioane de lei.

Potrivit datelor oficiale, cea mai mare parte a fondurilor – peste 109 milioane de lei (95%) – a fost direcționată către plata indemnizațiilor funcționarilor electorali, încadrați în consiliile și birourile electorale din țară și din străinătate. Informațiile se regăsesc în raportul cu privire la rezultatele alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025, aprobat de CEC.

Banii au fost distribuiți astfel:

CEC – 34,4 milioane lei (19,8%): pentru salarii, servicii IT și telecomunicații, transport, logistică, protocol, traduceri și campania de informare.

Consiliile electorale și birourile secțiilor de votare – 114,8 milioane lei (65,9%): pentru activitatea a 37 de consilii de circumscripție și aproape 2.000 de birouri electorale din țară și străinătate.

Centrul de instruire continuă în domeniul electoral – 3 milioane lei (1,8%): pentru formarea funcționarilor electorali.

Ministerul Afacerilor Externe – 17,6 milioane lei (10,1%): pentru organizarea secțiilor de votare din afara țării.

Votul prin corespondență – 4,1 milioane lei (2,3%): pentru dezvoltarea sistemului informațional, imprimarea buletinelor, plicurilor și expedierea corespondenței.

În afara cheltuielilor cu indemnizațiile, fondurile au acoperit și servicii poștale, telecomunicații, transport, cazare pentru delegațiile străine, precum și achiziționarea combustibilului și a materialelor necesare pentru ziua alegerilor.

Votul prin corespondență

Pentru implementarea parțială a votului prin corespondență, CEC a distribuit surse financiare după cum urmează:

1,45 milioane de lei au fost alocate MAEIE, pentru activitatea birourilor electorale din străinătate implicate în procesul de expediere și recepționare a plicurilor cu voturi. Cea mai mare parte a acestor fonduri a fost direcționată către servicii poștale pentru trimiterea documentelor electorale către alegători.

150,8 mii lei au fost destinate Consiliului electoral pentru secțiile de votare din afara țării nr. 38, pentru plata indemnizațiilor funcționarilor implicați în gestionarea votului prin corespondență.

Alte 595,5 mii lei au fost cheltuite de CEC pentru dezvoltarea sistemului informațional de evidență a proceselor legate de votul prin corespondență, precum și pentru tipărirea buletinelor de vot, a plicurilor și autocolantelor speciale destinate acestui mecanism.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

#alegeri #buget #CEC

Inspectoratul Național de Probațiune (INP) respinge acuzațiile privind favorizarea unei companii în cadrul achizițiilor de echipamente pentru monitorizarea electronică a persoanelor. Instituția susține că procedurile de achiziție au fost organizate în condiții de transparență și că, în perioada 2024–2025, mai multe licitații au eșuat din cauza lipsei participanților sau a neîndeplinirii condițiilor de calificare.

Potrivit INP, în 2022, în perioada fostei conduceri a instituției, au fost achiziționate 100 de echipamente de monitorizare electronică de tip „biblok”, formate din brățară și stație. Valoarea contractului a fost de 620 de mii de lei, fără TVA, iar furnizorul indicat de instituție este FPC Infoexpress SRL.

Ulterior, în 2024 și 2025, instituția a încercat în repetate rânduri să cumpere echipamente noi, însă procedurile nu s-au finalizat cu succes.

În 2024 au fost organizate trei proceduri de achiziție. La acestea au participat, în diferite combinații, companiile DALU-MOL SRL și FPC INFOEXPRESS SRL. Toate procedurile au fost anulate după ce ofertanții nu au îndeplinit condițiile de calificare prevăzute în documentație.

Situația a continuat și în 2025. INP a lansat alte trei proceduri. Una dintre acestea, la care a participat DALU-MOL SRL, a fost anulată deoarece compania nu a îndeplinit condițiile de calificare prevăzute în specificația tehnică. Celelalte două proceduri nu au avut loc din cauza lipsei participanților.

Instituția susține că, pe parcursul anului 2025, a încercat să atragă și companii străine pentru a participa la licitații. Potrivit INP, au fost contactate peste 20 de companii, însă acestea au refuzat să participe. Solicitări au fost transmise inclusiv către mai multe ambasade, Consiliul Europei, GIZ și UNICEF Moldova, pentru sprijin în achiziționarea sau donarea echipamentelor.

În 2026, INP a organizat două noi proceduri. Prima a fost anulată după ce certificatul de conformitate prezentat de ofertant expirase. La cea de-a doua procedură a participat FPC INFOEXPRESS SRL, iar aceasta s-a încheiat cu achiziționarea a 200 de echipamente de tip „biblok”, în valoare de 1,612 milioane de lei fără TVA. Contractul a fost înregistrat la Trezoreria de Stat pe 7 august 2026.

INP precizează că, până la achiziția noilor echipamente, pentru a menține sistemul de monitorizare funcțional, instituția a reparat dispozitivele existente, cumpărate în anii 2021 și 2022.

În prezent, în sistem sunt funcționale 327 de echipamente de monitorizare electronică, în timp ce sunt monitorizate 355 de persoane. Dintre acestea, 192 sunt agresori familiali. INP explică diferența prin faptul că unele persoane se află peste hotare, au măsura suspendată sau unele echipamente sunt temporar defecte și se află în reparație.

Inspectoratul Național de Probațiune mai afirmă că toate procedurile de achiziții publice sunt desfășurate cu respectarea legislației, în condiții de transparență, concurență și tratament egal pentru operatorii economici.

Instituția subliniază că informațiile despre achizițiile sale publice, începând cu anul 2024, sunt disponibile pe platforma oficială achizitii.md.