Dosarele de judecată vechi, cu termene de examinare mai mari de doi-trei ani, vor fi examinate în mod prioritar la nivel național, în baza unei inițiative aprobate de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Măsura vizează reducerea restanțelor semnificative din instanțe, în special în materie penală, unde peste 10% dintre dosare depășesc termenul de trei ani. Inițiativa face parte din angajamentele Republicii Moldova privind reformarea justiției și respectarea standardelor europene în domeniul statului de drept.

Potrivit propunerii CSM, fiecare președinte de instanță va fi obligat să elaboreze un plan intern de reducere a stocului de dosare, cu accent pe examinarea prioritară a cauzelor mai vechi de 24 și 36 de luni, transmite Radiomoldova.md. Totodată, judecătorii vor raporta semestrial despre evoluția acestor dosare, iar președinții vor transmite datele către CSM, explicând cauzele întârzierilor.

Marți, 7 octombrie, judecătoarea Livia Mitrofan a explicat la ședința CSM, că mecanismul de reducere a termenelor de examinare a cauzelor și de monitorizare a acestora derivă din Foaia de parcurs privind statul de drept, aprobată de Guvern în mai 2025. Documentul prevede evaluarea volumului de muncă al instanțelor și reducerea restanțelor judiciare în decurs de doi ani.

„La momentul actual, peste 10% din cauzele penale depășesc termenul de trei ani de examinare, ceea ce indică o disfuncționalitate sistemică și afectează calitatea actului de justiție, dar și încrederea publicului în instanțe. În materie civilă, situația este ceva mai bună, însă aproximativ 7% dintre cauze se examinează de mai mult de doi-trei ani”, a spus membra CSM.

Sursa citată scrie că, potrivit Comisiei Europene pentru Eficiența Justiției (CEPEJ), durata medie de examinare a unei cauze civile în fond era, de aproximativ 175 de zile, în anul 2024, dar ritmul s-a încetinit pe parcursul anului curent, din cauza deficitului de judecători și a problemelor logistice. În cauzele penale, durata medie de examinare este de patru ori mai mare decât standardele europene.

Livia Mitrofan a mai adăugat că mecanismul nu va atrage sancțiuni disciplinare, ci va permite Consiliului Superior al Magistraturii să identifice blocajele din instanțe și să sprijine îmbunătățirea performanței sistemului.

„Scopul acestui mecanism nu este de a sancționa, ci de a interveni acolo unde există probleme, pentru a asigura respectarea termenului rezonabil de examinare a cauzelor și a spori încrederea în actul de justiție”, a precizat Mitrofan.

Măsura este „absolut rezonabilă și logică”, întrucât răspunde nevoii de eficiență și predictibilitate în sistemul judecătoresc, a comentat pentru Radio Moldova președinta Asociației obștești „Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției”, Galina Bostan.

„Mi se pare o propunere care se înscrie perfect în ceea ce ar fi rațional pe segmentul justiției, mai ales în dosarele penale care se află de mai mult timp în instanță. Oamenii trebuie să aibă o certitudine, mai ales atunci când sunt învinuiți de săvârșirea unor infracțiuni. Orice om vrea să știe în cât timp va fi luată o decizie”, a afirmat Bostan.

Aceeași sursă a precizat că elaborarea planurilor interne de către judecători nu reprezintă o presiune externă asupra lor, ci o măsură de organizare internă firească. În opinia sa, raportarea periodică privind evoluția dosarelor va contribui la consolidarea sistemului de justiție și la o mai bună evidență a cauzelor aflate pe rol.

„Justițiabilii vor avea o predictibilitate mai mare, o certitudine că dosarul va fi examinat într-un termen cât mai curând posibil sau, cel puțin, într-un termen previzibil”, a spus Galina Bostan.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Proiectul urmează să fie implementat treptat, iar datele colectate vor servi drept bază pentru decizii viitoare privind eficientizarea activității instanțelor și alinierea la standardele Uniunii Europene.

#CSM #dosare de judecata #examinare

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.