UE va putea suspenda temporar sau permanent regimul fără vize pentru 61 de state ai căror cetățeni beneficiază de acces fără viză în spațiul Schengen pentru o perioadă de până la 90 de zile într-un interval de 180 de zile, inclusiv pentru Republica Moldova, în caz de riscuri de securitate sau încălcări ale drepturilor omului. Parlamentul European a adoptat marți, 7 octombrie 2025, o inițiativă legislativă care modifică mecanismul.

Mecanismul existent permite Comisiei Europene să reimpună temporar vizele pentru o anumită țară, atunci când apar preocupări legate de securitate, în paralel cu o investigație și un dialog oficial. Dacă problemele persistă, restricțiile pot deveni permanente.

Printre motivele actuale pentru suspendarea regimului fără vize se numără creșterea infracționalității comise de cetățenii statului vizat, majorarea numărului de cereri de azil respinse sau creșterea semnificativă a numărului celor care depășesc perioada legală de ședere. Reforma adaugă noi motive pentru suspendare, inclusiv amenințările hibride, cum ar fi instrumentalizarea migranților de către state, programele de „pașapoarte de aur” care pot genera riscuri de securitate, nealinierea la politica de vize a UE, încălcarea Cartei ONU, a drepturilor omului sau a dreptului umanitar internațional, precum și nerespectarea deciziilor instanțelor internaționale.

Republica Moldova se află printre cele 61 de țări ai căror cetățeni pot călători fără viză în UE, dar din document reiese că această facilitate este condiționată — adică nu se aplică tuturor moldovenilor în orice situație. Concret, doar persoanele care dețin pașapoarte biometrice (cu cip electronic și elemente de securitate conforme standardelor OACI – Organizația Aviației Civile Internaționale) beneficiază de regimul fără vize. Cei care au pașapoarte vechi, nelivrate conform standardelor OACI, nu pot intra fără viză în spațiul Schengen — deci pentru ei se aplică în continuare regimul de viză.

Prin aceste modificări, motivele de suspendare devin similare cu cele care stau la baza acordării regimului fără vize, scopul fiind consolidarea efectului de descurajare. Totodată, motivele existente, precum preocupările de securitate sau lipsa de cooperare în privința repatrierilor, vor fi menținute. Un alt element nou este posibilitatea suspendării libertății de călătorie fără viză pentru oficialii guvernelor străine responsabili de încălcări grave ale drepturilor omului sau de alte abateri.

Pragul pentru constatarea unei creșteri „substanțiale” a numărului de persoane care rămân ilegal sau comit infracțiuni grave va fi stabilit la 30%. În cazul cererilor de azil respinse, pragul va fi de 20%, cu posibilitatea ca executivul european să facă excepții justificate.

Raportorul pe subiect, europarlamentarul Matjaž Nemec, a subliniat că noul mecanism întărește angajamentul Uniunii Europene față de drepturile omului și dreptul internațional, oferind în același timp instrumente moderne pentru protejarea securității europene.

Textul legislativ a fost aprobat în plen cu 518 voturi pentru, 96 împotrivă și 24 de abțineri. Documentul, deja convenit informal cu Consiliul UE, urmează să fie adoptat oficial de acesta. Noile reguli vor intra în vigoare la 20 de zile după publicarea lor în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Comisia Europeană va putea declanșa procesul de suspendare la cererea unui stat membru sau din proprie inițiativă, în funcție de informațiile primite de la instituțiile europene.

Până în prezent, regimul fără vize a fost revocat o singură dată, în cazul statului Vanuatu. De altfel, presă observă că adaptarea mecanismului de suspendare a regimului de călătorie fără vize a fost făcut în contextul Georgiei care a deraiat de la parcursul său european după alegerile parlamentare.

#regim fara vize #UE

Ucraina trebuie să ia măsuri concrete pentru a garanta drepturile maghiarilor din Transcarpatia înainte de deschiderea unor noi clustere de aderare la UE, a declarat premierul ungar Peter Magyar, transmit știrileprotv.ro.

Magyar a menționat că, în iunie, a fost încheiat un acord politic între guvernele ungar și ucrainean în ce privește drepturile în materie de educație, cultură, limbă și administrație ale maghiarilor din Transcarpatia, însă măsurile concrete promise nu au fost încă puse în aplicare, potrivit Agerpres.

Peter Magyar cere măsuri concrete din partea Ucrainei

Premierul ungar a adăugat că Partidul Tisza, pe care îl conduce, a sprijinit deschiderea primului și celui de-al șaselea cluster, însă capitole suplimentare ar trebui să fie deschise doar pe baza performanțelor în îndeplinirea criteriilor de aderare.

Magyar a dat exemplul Serbiei, care a început procesul de aderare acum 12 ani, dar pentru care au fost deschise doar două din cele șase clustere. El a amintit, de asemenea, că în Serbia trăiesc aproape 300.000 de maghiari, iar mulți dintre ei fac naveta în Ungaria la muncă sau studii, stând adesea ore întregi la coadă la granița Schengen.

„Din acest motiv (…) și din onestitate, nu este corect faptul că toată lumea cere acum să deschidem clustere pentru Ucraina, deși nu există niciun progres în negocierile privind primul și al șaselea cluster”, a arătat el.