Guvernul a aprobat în ședința de miercuri, 8 octombrie curent, Strategia militară a Republicii Moldova pentru anii 2025-2035. Potrivit premierului Dorin Recean, de fiecare dată, atunci când se iau decizii cu privire la apărarea statului, apar voci isterice care au ținut domeniul în „mizerie și dezordine”.

„Noi avem un obiectiv foarte clar, să investim în primul rând în oameni, în Armata Națională a Republicii Moldova. Ei înțeleg că vor în continuare să o mențină slabă și asta e sigur că priește unui stat agresor. Ei văd că ridică în slăvi Kremlinul, dar uită să spună că Kremlinul cheltuie 7% din produsul intern brut pentru războaie și 32% din buget. 32%! – oameni buni, asta înseamnă că fiecare al treilea dolar din bugetul Kremlinului merge să omoare copiii, tineri și oameni din Ucraina. Așa că noi vom continua să dezvoltăm Armata Națională, să ne apărăm patria și să contribuim la pacea și securitatea globală”, a declarat Dorin Recean.

Proiectul conține un program de modernizare tehnologică, de consolidare a capabilităților defensive și de aliniere la standardele europene și internaționale. Strategia stabilește 18 direcții prioritare de acțiune, care urmăresc dezvoltarea multilaterală a Forțelor Armate.

Strategia subliniază că dezvoltarea capabilităților militare va fi realizată cu respectarea neutralității statului și a posturii defensive a politicilor de apărare ale Republicii Moldova. Guvernul preconizează o creștere graduală a alocărilor bugetare pentru apărare, în paralel cu modernizarea organizațională și tehnologică a Forțelor Armate.

Obiectivul este dezvoltarea unei structuri militare eficiente, profesioniste și compatibile cu standardele occidentale. Printre direcțiile prioritare se numără dezvoltarea capacităților de supraveghere și apărare aeriană, apărare cibernetică și război electronic, consolidarea forțelor pentru operații speciale, instruire și sprijin logistic.

Documentul mai punctează modernizarea sistemului de comandă, control și comunicații, extinderea rolului Forțelor Armate în gestionarea crizelor interne și contribuția la securitatea regională.

Un element-cheie al noii strategii îl reprezintă alinierea Moldova la standardele UE în apărare și participarea activă la misiuni internaționale de menținere a păcii sub egida ONU, OSCE și UE.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Armata Nationala #Dorin Recean #strategie

81 de foști deputați ai Primului Parlament al Republicii Moldova, semnatari ai Declarației de Independență, cer retragerea proiectului de lege inițiat de 13 deputați PSD din România, care ar putea restrânge dreptul descendenților foștilor cetățeni români de a redobândi cetățenia. Aceștia susțin că eventualele fraude cu documente trebuie combătute prin controale și anchete, nu prin limitarea drepturilor unei întregi comunități, transmite Moldova 1.

Într-un apel public adresat președintelui, Parlamentului și Guvernului României, dar și autorilor inițiativei legislative, foștii deputați contestă argumentele privind numărul mare de dosare, suprasolicitarea Autorității Naționale pentru Cetățenie și existența unor rețele care ar falsifica documente pentru obținerea cetățeniei române.

„Frauda se combate prin controale și prin aplicarea legii, nu prin restrângerea drepturilor unei întregi comunități”, se menționează în apel.

Semnatarii avertizează că modificările propuse ar putea afecta legătura istorică și juridică dintre România și urmașii cetățenilor români din Basarabia. Aceștia amintesc de ocupația sovietică din 1940 și de familiile despărțite în urma evenimentelor istorice, subliniind că problema cetățeniei ține nu doar de proceduri administrative, ci și de identitate și continuitate istorică.

În același timp, foștii deputați invocă actualul context geopolitic și susțin că România trebuie să păstreze o politică de apropiere față de Republica Moldova.

„Nu este momentul să ridicăm bariere acolo unde istoria ne cere să construim punți. Dacă România vorbește despre solidaritate, despre unitatea națiunii române și despre perspectiva reîntregirii, atunci politicile sale față de românii din Republica Moldova trebuie să fie coerente cu aceste principii”, se arată în document.

Prin urmare, cei 81 de foști deputați solicită retragerea proiectului în forma actuală și organizarea unor consultări reale cu reprezentanții comunității vizate.

Ce prevede proiectul contestat

Inițiativa celor 13 deputați PSD a fost înregistrată la Senatul României pe 15 septembrie 2026 și vizează modificarea Legii cetățeniei române. Proiectul urmărește restrângerea procedurii speciale de redobândire a cetățeniei, astfel încât descendenții foștilor cetățeni români să nu mai poată solicita cetățenia în nume propriu în condițiile actuale.

În prezent, articolul 11 din lege permite extinderea procedurii până la descendenții de gradul al treilea, inclusiv strănepoții.

Autorii inițiativei își justifică propunerea prin volumul mare de solicitări, întârzierile în examinarea dosarelor și suspiciunile de fraudă cu acte de stare civilă. Potrivit argumentelor prezentate de aceștia, în 2025, peste 150.000 de dosare se aflau în așteptare la Autoritatea Națională pentru Cetățenie.

Subiectul a fost abordat și în timpul vizitei oficiale a premierului român Luca-Alexandru Niculescu la Chișinău, pe 27 octombrie. Într-un interviu pentru TVR Moldova, acesta a declarat că va analiza inițiativa după revenirea la București și după discuții cu oficialii Republicii Moldova, precizând însă că va respecta independența și atribuțiile Parlamentului.