O vioară care i-a aparținut celebrului om de știință Albert Einstein a fost vândută la licitație pentru suma de 860.000 de lire sterline, echivalentul a circa 20 de milioane de lei de ai noștri. Instrumentul, realizat în 1894 de lutierul Anton Zunterer, este considerat prima vioară a fizicianului. Înainte de vânzare, casa de licitații Dominic Winter Auctioneers, cu sediul în South Cerney (Gloucestershire), o estimase la aproximativ 300.000 de lire sterline.

Pe lângă vioară, o carte de filozofie oferită de Einstein unui prieten s-a vândut pentru 2.200 de lire sterline.

După aplicarea comisionului de 26,4%, prețul final al viorii va depăși un milion de lire sterline, ceea ce ar putea reprezenta un record pentru un instrument care nu a aparținut unui violonist celebru și nu a fost creat de Stradivarius. Recordul precedent era deținut de o vioară despre care se crede că s-a aflat la bordul Titanicului.

„A fost un moment special. Am avut trei licitatori prin telefon care au rămas în competiție până la final”, a declarat Chris Albury, specialist în suveniruri istorice în cadrul Dominic Winter Auctioneers, pentru BBC Radio Gloucestershire.

Albury a adăugat că puțini știu despre pasiunea lui Einstein pentru muzică: „Spunea mereu că, dacă nu s-ar fi făcut om de știință, i-ar fi plăcut să fie muzician. A început să studieze vioara la patru ani și cânta zilnic.”

Printre obiectele scoase la licitație s-a aflat și o șa de bicicletă care i-a aparținut savantului, dar aceasta nu și-a găsit cumpărător.

Toate piesele au fost oferite la licitație de stră-strănepoata lui Margarete Hommrich, o admiratoare a lui Einstein. Obiectele au fost dăruite inițial de savant bunului său prieten, fizicianul Max von Laue, în 1932, înainte ca Einstein să plece în Statele Unite, fugind de antisemitismul și nazismul din Germania.

O altă vioară a lui Einstein, primită în dar în 1933 la sosirea sa în SUA, s-a vândut în 2018 la New York pentru 516.500 de dolari.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Albert Einstein #vioara

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.