Președintele PAS, Igor Grosu, nu exclude că actuala componență a Guvernului condus de Dorin Recean va fi modificată. Despre asta a dat de înțeles la interviul acordat pentru Agerpres, unde a declarat că „cei care au muncit, Dorin Recean fiind unul dintre aceștia, trebuie să rămână să continue”.

VIDEO Grosu rămâne în Parlament, Recean – premier și Gherasimov – viceprim-ministra pentru Integrare Europeană

„Și să nu uităm, poate cumva sună, așa, straniu pentru unii, dar a lucra în Executiv te consumă mult. Și numai cei care nu au lucrat în ministere, în agenții (…) nu știu ce înseamnă asta. Este o presiune enormă pe fiecare. De aceea, și noi am avut cazuri când miniștrii au zis că au muncit un an, doi … până aici. Trebuie să ia o pauză. Adică sunt diferite situații și ele trebuie tratate nu prin prisma scenariilor apocaliptice și conspirațiilor, dar prin prisma unor realități obiective”, a declarat Igor Grosu.

Mandatul actualului Guvern încetează în ziua în care sunt validate rezultatele alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025. După validare și până la depunerea jurământului de către noul Cabinet de miniștri, Guvernul în exercițiu rămâne în funcție, dar doar cu rol de administrare a treburilor curente. Comisia Electorală Centrală are un termen de până la cinci zile pentru a totaliza voturile și a întocmi raportul final, perioadă în care pot fi soluționate eventualele contestații. Raportul CEC este transmis Curții Constituționale, care are la dispoziție 10 zile pentru a valida sau anula alegerile și mandatele noilor deputați. Hotărârea Curții este publicată în Monitorul Oficial în cel mult două zile de la pronunțare.

După validare, urmează constituirea Parlamentului: președintele țării convoacă prima ședință plenară în termen de cel mult 30 de zile de la data alegerilor, iar în cadrul acesteia, deputații devin oficial învestiți în mandat. Alegerea conducerii Parlamentului – președintele legislativului, vicepreședinții și Biroul permanent – are loc în termen de zece zile de la prima ședință plenară. În aceeași perioadă sunt constituite și fracțiunile parlamentare.

Ulterior, în urma consultărilor cu fracțiunile parlamentare, președinta Maia Sandu va desemna un candidat la funcția de prim-ministru. Acesta are la dispoziție 15 zile pentru a prezenta Parlamentului programul de guvernare și lista Cabinetului de miniștri. Guvernul este învestit prin votul majorității deputaților. După votul de învestitură din Parlament, președinta va semna decretul de numire a Guvernului în termen de cel mult 14 zile, iar membrii noului Cabinet vor depune jurământul.

Guvernul condus de premierul Dorin Recean a fost învestit în februarie 2023.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Guvern #remanieri

Armata germană a catalogat pentru prima dată amenințarea de sabotaj din partea Rusiei împotriva propriilor trupe și facilități drept „semnificativă”, al doilea nivel, din 4, ca gravitate pe scara internă a amenințărilor, arată o evaluare a Bundeswehr-ului despre care au relatat miercuri postul de televiziune german WDR și ziarul Süddeutsche Zeitung, scrie hotnews.ro.

Un purtător de cuvânt al Ministerului german al Apărării a confirmat această evaluare, declarând reporterilor: „Constatăm că ne confruntăm cu o amenințare semnificativă de sabotaj la nivel general pentru Bundeswehr.”

Ridicarea nivelului a fost declanșată de descoperirea, la jumătatea lunii septembrie, a unei drone prăbușite care transporta o cutie cu explozibili puternici în apropierea bazei aeriene Wunstorf din Saxonia Inferioară, au relatat cele două instituții de presă, potrivit Reuters.

Pe scara internă a amenințărilor din armata germană (Bundeswehr), utilizată pentru evaluarea riscurilor de terorism sau sabotaj și pentru protecția bazelor militare, există 4 niveluri de gravitate.

Acest al doilea nivel ca gravitate, denumit Charlie, se instituie în momentul în care există informații sigure și clare despre un atac terorist sau un act de sabotaj iminent.

„Linia roșie” depășită

Documentul intern al armatei germane, consultat de WDR și de Sueddeutsche Zeitung, precizează că Rusia a depășit „o linie roșie anticipată anterior, caracterizată de intenții dăunătoare cu efecte cinetice și/sau letale” împotriva Germaniei și a Bundeswehr-ului, prin utilizarea dronelor transformate în arme.

Drona de la Wunstorf seamănă cu una încărcată cu explozibili care a fost folosită în atacul eșuat de pe aeroportul Leipzig/Halle, din luna august. Însă, spre deosebire de incidentul de la Leipzig, despre care autoritățile au afirmat că viza un avion civil de marfă, anchetatorii consideră că drona de la Wunstorf viza aeronavele Bundeswehr, conform documentului.

Autoritățile germane au învinovățit în mod direct Rusia pentru atacul de la Leipzig.

Moscova a negat orice implicare și a respins în mod constant acuzațiile privind desfășurarea de acțiuni de sabotaj sau atacuri hibride în Europa.

Documentul menționează, de asemenea, o serie de acțiuni de recunoaștere suspectate a fi de origine rusă pe teritoriul Germaniei, inclusiv survolarea cu drone a bazei de apărare antirachetă Arrow 3 din Saxonia-Anhalt și descoperirea unei camere camuflate care filma o gară de importanță strategică din Minden, Westfalia.

„Războiul din umbră”

Serviciile de informații se așteaptă ca situația să se agraveze pe termen scurt, fiind probabile noi acțiuni în viitorul apropiat, mai arată documentul, potrivit WDR și Sueddeutsche Zeitung.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării a precizat că măsurile preventive sunt adaptate fiecărei baze în parte și pot varia de la intensificarea patrulelor de pază până la măsuri tehnice suplimentare de securitate, precum camere cu infraroșu și sisteme de supraveghere a gardurilor.

Această evaluare vine la puțin peste o săptămână după ce ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a afirmat că Germania se confruntă cu un „război din umbră” și a solicitat extinderea competențelor serviciilor de informații.

„Războiul din umbră la care asistăm astăzi are un obiectiv care depășește cu mult tot ce s-a văzut în timpul Războiului Rece”, a declarat Dobrindt, în cadrul unei conferințe a BfV la Berlin.

„Scopul său clar este să ne destabilizeze – să ne destabilizeze în mod fundamental”, a adăugat Dobrindt.

Ministrul german al Afacerilor Interne nu a numit Rusia, dar declarațiile lui au venit pe fondul avertismentelor lansate în octombrie de șeful serviciului german de informații externe, BND, care vorbise, la rândul său, despre un „război din umbră” și avertizase că Germania riscă să intre într-un conflict violent cu Rusia.

Cancelarul Friedrich Merz a declarat miercuri că dezinformarea rusă și atacurile hibride reprezintă cea mai mare amenințare pentru Germania.

„Părerea mea este că poporul nostru încă subestimează această mare amenințare la adresa societății noastre… Acesta este un atac fundamental împotriva întregii ordini politice pe care am realizat-o după 1990”, a spus Merz.