Oligarhul fugar Ilan Șor, condamnat în Republica Moldova la 15 ani de închisoare, a creat în Kârgâzstan o rețea de 37 de companii care, potrivit unei investigații, sunt folosite ca punți financiare pentru a ocoli sancțiunile impuse Rusiei. Agenția IPN, bazându-se pe documente interne ale grupului „A7″, a stabilit că, în decurs de șase luni, prin aceste firme au trecut cel puțin 480 de miliarde de ruble (aproximativ 6 miliarde de dolari). În total, într-un an, grupul „A7″ a desfășurat operațiuni în valoare de aproximativ 1,686 trilioane de ruble (20,75 miliarde de dolari).
Documentele grupului „A7″ oferă o imagine clară și arată că, în sistemul de plăți internaționale al grupului, tocmai companiile kârgâze joacă rolul unor punți operaționale și financiare, prin care lichiditatea în ruble se transformă în plăți valutare și criptovalute, pentru ca apoi să „revină” în circuitul controlat.
Din punct de vedere formal, pare un produs sau serviciu bancar, dar, în esență, este un set de instrumente care creează un mecanism de minimizare a impactului sancțiunilor și a restricțiilor asupra plăților companiilor rusești în străinătate. La baza întregului proces stă metoda plății prin cambie.
Ce date am folosit?
Agenția IPN a folosit documente interne ale grupului A7, care au fost scurse pe internet după atacuri asupra infrastructurii IT a grupului lui Ilan Șor. Acestea sunt documente detaliate care ilustrează structura și fluxurile financiare ale grupului, precum și date despre transferuri și plăți între diferite structuri din cadrul grupului.
Ce este A7?
„A7″ este o platformă pentru plăți transfrontaliere, creată de „Promsviazbank” (PSB), iar Ilan Șor este legat de ea în calitate de director general al companiei-mamă („A7-agent”). În iulie 2025, Uniunea Europeană a inclus platforma A7 în lista sancțiunilor din cauza legăturilor sale cu Ilan Șor.
Cum arată schema?
Importatorul din Rusia negociază cu furnizorul din străinătate și plătește marfa în ruble prin compania „A7″ (sau agentul său „A71″).
Prin procură, această cambie este transmisă unui subagent din Kârgâzstan, care plătește furnizorului valuta necesară (dolari, yuani etc.), furnizorul trimite confirmarea transferului (SWIFT), iar apoi „A7″ stinge cambia în ruble prin intermediul băncii autorizate (PSB). În final, partea externă primește valuta, iar partea rusă primește formal plata în ruble – totul este documentat prin cambie, contracte și rapoarte de plată.
În schema inversă, la export, banii din străinătate ajung mai întâi în contul unui nerezident (în Kârgâzstan), apoi cambia este vândută și prezentată pentru plată, iar exportatorul rus primește ruble de la „A7″. Pentru aceste servicii se percepe un comision mic (de obicei în jur de 0,3% pentru import; la export, adesea 0%), iar pentru ca participanții să păstreze rublele în sistem, în documente sunt prevăzute bonusuri și dobânzi pentru solduri mari — ceea ce stimulează economic să nu scoată banii din schemă.
Totalitatea factorilor transformă această arhitectură într-un mecanism eficient de ocolire. În primul rând, există rotația jurisdicțională: banii pot fi redirecționați prin Emiratele Arabe Unite, Kârgâzstan, Hong Kong și încă câteva „țări-test”. În fiecare dintre ele există un set de firme identice. Chiar dacă una este blocată, plata este comutată către alta.
În al doilea rând, cambiile se vând între nerezidenți: formal, valuta ajunge în contul unei persoane juridice terțe din Kârgâzstan, iar plata în ruble are loc în Rusia. Rezultă o „ruptură” a lanțului juridic, iar pentru banca externă este dificil să înțeleagă cine este, de fapt, beneficiarul real și pentru ce au venit banii.
În al treilea rând, există un circuit cripto și OTC (over-the-counter, adică tranzacții extra-bursiere). Rublele, odată ajunse în Kârgâzstan, sunt convertite rapid în tokenuri A7A5/USDT prin intermediul brokerilor și burselor. Transferul pe blockchain și schimburile extra-bursiere sunt metode în care sancțiunile bancare și monitorizarea bancară funcționează slab. Astfel, urmele se șterg mai repede decât pe traseul clasic SWIFT.
Rolul companiilor kârgâze
Baza documentară IPN conține registrul persoanelor juridice kârgâze implicate în operațiuni: cele mai mari și active sunt „A7 Kârgâzstan”, „Talas Global Merchants”, „Kush Trading Group”, „Old Vector”, „Kifiko”, „Tengricoin” și zeci de altele.
Datele ajunse la IPN indică care companii îndeplinesc rolul de subagenți, brokeri, emițători de tokenuri sau „intermediari pentru plata cambiilor”. Aceste elemente arată cum sunt distribuite tranșele prin rețeaua persoanelor juridice kârgâze și cum este structurat finanțarea operațiunilor.
Conform documentelor și informațiilor primite de la surse, Ilan Șor joacă un rol semnificativ în formarea legăturii kârgâze. Numele său apare în registrele contabile ca beneficiar-receptor și în datele de înregistrare și personal ale mai multor structuri; în anumite registre de plăți se menționează plata salariilor, „inclusiv a directorului – Ilan Mironovici Șor”.
Sursele indică faptul că, sub coordonarea sa, în anii 2023-2024 s-a format o rețea de nerezidenți în Republica Kârgâză.
În posesia IPN a ajuns și o scrisoare a lui Ilan Șor adresată vicepreședintelui Promsvyazbank (PSB), Alexandr Dorofeev. În aceasta, oligarhul raportează că, începând din toamna anului 2024, «A7» a emis cambii în valoare de 1 686 440 855 534 de ruble.
De asemenea, potrivit bazei de date din posesia redacției, în schema grupului A7 sunt implicate 37 de companii kârgâze (SRL / SA / filiale), precum și câteva structuri cripto afiliate.
Conform extraselor și balanțelor contabile ale principalelor companii kârgâze, de la sfârșitul anului 2024 și până la mijlocul anului 2025, prin aceste structuri au trecut peste 486 de miliarde de ruble (aproximativ 6 miliarde de dolari). Cele mai mari firme sunt: „Ala-Too Trade Group” – 273,3 miliarde de ruble; „A7-Kârgâzstan” – 110,2 miliarde de ruble; „Talas Global Merchants” – 75,2 miliarde de ruble.
