Republica Moldova a recepționat astăzi, 11 august, un alt lot de 26.500 de doze de vaccin AstraZeneca (Vaxzevria). Ulterior, vaccinurile urmează să fie distribuite proporțional în cele peste 500 de puncte de vaccinare din țară. Lotul de vaccin a fost oferit cu titlu gratuit de Lituania, prin intermediul Mecanismului de protecție civilă al Uniunii Europene.

„Suportul partenerilor internaționali, oferit Republicii Moldova în lupta cu pandemia COVID-19, este mai mult decât un gest de solidaritate și prietenie necondiționată. Mulțumim Lituaniei pentru acest lot de 26.500 de doze de vaccin, ce va contribui la desfășurarea campaniei de vaccinare prin care putem schimba cursul pandemiei COVID-19. În această pandemie, nimeni nu este în siguranță până când toată lumea nu este în siguranță. De aceea, îndemnăm pe toți oamenii, care încă nu au reușit să se vaccineze, astfel încât împreună să construim un zid de apărare în fața virusului pentru a-și proteja sănătatea și viața”, a declarat secretarul de stat al MSMPS, Svetlana Nicolaescu.

Amintim că, la data de 9 august curent, Republica Moldova a recepționat un lot de 30.000 de doze de vaccin AstraZeneca (Vaxzevria), donate de Letonia. Astfel, de la începutul campaniei de vaccinare, 570,100 de doze de vaccin AstraZeneca au ajuns la Chișinău, fiind depozitate și distribuite de Agenția Națională pentru Sănătate Publică.

„Lituania a alocat 200 de mii de doze de vaccin împotriva Covid-19 pentru țările Parteneriatului Estic, dintre care 26,5 mii de doze de vaccine pentru RepublicaMoldova. Nu este doar o formă de asistență pentru țările vecine, dar și un act de solidaritate pe fundalul unei amenințări epidemiologice provocate de COVID-19. Întotdeauna, Lituania a ajutat Republica Moldova și este pregătită să ofere suport și în perioada care urmează”, a declarat ambasadorul Lituaniei în Republica Moldova, Kęstutis Kudzmanas.

Vaccinul AstraZeneca (Vaxzevria) este sigur și eficient împotriva formelor grave și decese în proporție de 100%. Se administrează persoanelor cu vârsta de 18 ani și mai mult, intramuscular cu două doze la un interval de 4 și 12 săptămâni.

Până în prezent, 1.111.680 de doze de vaccin au fost administrate în țara noastră, iar 545.219 persoane au finalizat schema completă de vaccinare.

#COVID-19 #pandemie #vaccinuri

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.