Cooperarea Republicii Moldova cu NATO și Uniunea Europeană s-a intensificat semnificativ în ultimii ani, în special în contextul noilor provocări de securitate din regiune. Totuși, autoritățile de la Chișinău și reprezentanții Alianței Nord-Atlantice afirmă constant că aceste relații se desfășoară cu respectarea deplină a neutralității constituționale a statului moldovean.

Miniștrii Apărării din statele membre NATO au convenit să implementeze măsuri suplimentare menite să consolideze capacitatea Alianței de a contracara amenințările reprezentate de drone. Decizia a fost adoptată pe 15 octombrie 2025, în cadrul reuniunii Consiliului Nord-Atlantic, și vine ca răspuns la incursiunile recente ale Federației Ruse în spațiul aerian Aliat.

„Noile măsuri prevăd testarea unor sisteme integrate de apărare anti-dronă în cadrul misiunii defensive „Eastern Sentry”/„Santinela Estică”, lansată de NATO în luna septembrie, după ce mai multe drone rusești au încălcat spațiul aerian al Poloniei”, a informat Oficiul de legătură NATO în Republica Moldova.

Potrivit comunicatului de presă emis de Guvernul britanic cu o zi înainte, în luna octombrie 2025, un contingent de experți militari britanici în contracararea dronelor va fi trimis în Republica Moldova pentru a evalua necesitățile forțelor armate moldovenești în dezvoltarea tacticilor anti-dronă. Decizia a fost anunțată de secretarul britanic al apărării, John Healey, la reuniunea miniștrilor apărării din cadrul NATO de la Bruxelles, măsura făcând parte din „eforturile internaționale de contracarare a agresiunii Rusiei”.

„Escaladarea periculoasă a lui Putin în Ucraina și în întreaga Europă trebuie contracarată prin creșterea producției de drone și consolidarea apărării aeriene a NATO. Regatul Unit sprijină Ucraina prin livrarea a peste 85.000 de drone în ultimele șase luni și prin noi parteneriate industriale pentru dezvoltarea rapidă a mii de drone de interceptare, capabile să doboare atacurile lui Putin. Acest demers creează locuri de muncă atât în Marea Britanie, cât și în Ucraina”, a declarat John Healey.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a confirmat, în marja aceluiași summit de la Bruxelles, că „există o cooperare strânsă între NATO și Republica Moldova”, adăugând că Alianța încearcă să sprijine autoritățile „ori de câte ori acestea consideră că putem fi de ajutor”.

„Acest subiect nu a fost discutat în profunzime la summit, dar pot să vă asigur, în termeni generali, că există o cooperare strânsă între Uniunea Europeană și Republica Moldova, precum și între NATO și Republica Moldova. O cunosc pe președinta Maia Sandu de mulți ani și sunt un admirator al leadershipului ei. Ori de câte ori consideră că putem fi de ajutor, încercăm să ajutăm. Acest sprijin poate veni prin NATO ca întreg sau prin contribuția unor aliați individuali”, a explicat Mark Rutte.

Ce înseamnă cooperarea strânsă NATO-UE-Republica Moldova?

Șefa Serviciului informare și comunicare cu mass-media al Ministerului Apărării din Republica Moldova, Maria Aramă, a confirmat desfășurarea de experți militari britanici în Republica Moldova, precizând că nu este vorba despre militari străini care ar urma să activeze pe teritoriul țării, ci despre forme de cooperare tehnică și expertiză, realizate în strictă concordanță cu statutul de neutralitate al Chișinăului.

Maria Aramă a menționat că Republica Moldova are cu Regatul Unit al Marii Britanii, la fel ca și cu alți parteneri externi, o colaborare eficientă pe parcursul a mai mulți ani, pentru sprijin în contextul consolidării capacităților de apărare al țării. Și reprezentanții Ambasadei Marii Britaniei la Chișinău au adăugat că Republica Moldova și Regatul Unit au o relație puternică și de lungă durată în domeniul apărării și securității.

Anterioarele modalități de cooperare au fost sub formă de sprijin în domeniul cibernetic şi rezilienței infrastructurii critice/amenințărilor hibride; asistență non-letală; formare profesională a personalului din serviciile publice/instituții de securitate; participare la exerciții comune, interoperabilitate și cooperare practică. Astfel, relația Republicii Moldova cu NATO și UE se definește mai degrabă printr-un parteneriat pragmatic, de natură civilă și tehnică, decât printr-un angajament militar. Cooperarea vizează consolidarea instituțiilor democratice, protejarea infrastructurilor vitale și creșterea capacității de reacție în fața amenințărilor actuale – toate acestea fără a contraveni principiului constituțional al neutralității statului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.