Numărul persoanelor din Uniunea Europeană decedate în accidente rutiere a scăzut cu 2% în 2024, comparativ cu anul precedent, însă cea mai ridicată rată a deceselor în urma accidentelor rutiere s-a înregistrat în România și Bulgaria, a anunțat Comisia Europeană.

Anul trecut, 19.940 de persoane și-au pierdut viața în accidente rutiere în întreaga UE. Cifra reprezintă o scădere de 2% în comparație cu 2023 și marchează progrese lente, în direcția atingerii obiectivului UE „Viziunea zero” de a reduce la jumătate numărul deceselor și al vătămărilor grave cauzate de accidente rutiere până în 2030 și de a se apropia de eliminarea acestora până în 2050.

În medie, au fost 45 victime ale traficului rutier la un milion de locuitori în Uniunea Europeană. În 2024, cea mai ridicată rată a deceselor în urma accidentelor rutiere s-a înregistrat în România (78 de decese la un milion de locuitori) și Bulgaria (74), iar cea mai scăzută în Suedia (20) și Danemarca (24).

„Deși aceste cifre arată progrese continue, trebuie să ne amintim întotdeauna că în spatele fiecărei statistici se află familii și comunități îndurerate. Faptul că aproape 20.000 de oameni și-au pierdut viața în accidente rutiere anul trecut este inacceptabil. Comisia Europeană va continua să sprijine toate statele membre pentru ca drumurile să devină mai sigure.

Dar acesta este un efort comun: guvernele, industria și fiecare participant la trafic au un rol de jucat în asigurarea faptului că fiecare călătorie se încheie în condiții de siguranță”, a afirmat comisarul pentru transport durabil și turism, Apostolos Tzitzikostas, potrivit Agerpres.

În timp ce unele state, cum ar fi Cehia, Grecia, România și Slovacia, dau semnale pozitive cu scăderea numărului de decese, altele se confruntă cu noi provocări. Acești indicatori timpurii subliniază faptul că siguranța rutieră necesită o vigilență constantă și un efort susținut. Comisia va continua să monitorizeze îndeaproape aceste tendințe și să sprijine statele membre în abordarea preocupărilor emergente.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Bulgaria #Romania

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.