Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, participă miercuri, 22 octombrie curent, la prima ședință a noului Parlament, de legislatura a XII-a, ales în data de 28 septembrie curent. În cadrul acesteia, va susține un discurs în plenul Legislativului.

Deputații se vor întruni în ședință începând cu ora 10:00. Echipa RLIVE va transmite în direct.

Tot în prima ședință, deputații vor alege președintele Parlamentului, precum și organele sale de conducere și de lucru.

Ședința de constituire va fi prezidată de decanul supleant de vârstă, Zinaida Greceanîi. În debutul ședinței, președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, va prezenta raportul cu privire la rezultatele alegerilor și validarea mandatelor deputaților. Din momentul prezentării acestui raport, Parlamentul se consideră legal constituit.

Etapa următoare prevede formarea fracțiunilor parlamentare. Fracțiunile se constituie în termen de 10 zile după constituirea legală a Parlamentului și sunt alcătuite din cel puțin cinci deputați.

Urmează alegerea președintelui Parlamentului, vicepreședinților și formarea Biroului permanent. Parlamentul, la propunerea fracțiunilor parlamentare, instituie o comisie pentru efectuarea alegerii. Șeful legislativului, odată ales, preia conducerea lucrărilor plenului. Învestirea are un caracter ceremonial, marcat și prin înmânarea Stindardului președintelui Parlamentului de către decanul de vârstă supleant. Stindardul este purtat de Garda de Onoare, iar o copie a acestuia este oferită președintelui Parlamentului anterior.

Ședința va continua cu stabilirea numărului de vicepreședinți ai Parlamentului și alegerea nominală a acestora. Candidaturile sunt înaintate de fracțiunile parlamentare, în conformitate cu reprezentarea politică. Ulterior, se stabilește componența numerică și nominală a Biroului permanent al Parlamentului. Biroul permanent decide înființarea comisiilor permanente. Numărul comisiilor, denumirea, componența numerică și nominală a fiecărei comisii se va hotărî de Parlament, la propunerea Biroului.

În urma scrutinului, Partidul Acțiune și Solidaritate are 55 de mandate în noul Parlament. Blocul Electoral Patriotic deține 26 de deputați, iar Blocul Electoral Alternativa – 8 mandate. Partidul Nostru și Partidul Democrația Acasă au câte 6 deputați fiecare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#discurs #Maia Sandu #parlament

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.