Europarlamentarul Siegfried Mureșan din partea Grupului PPE, susținător al parcursului european al Republicii Moldova, a anunțat miercuri dimineața, 22 octombrie că Parlamentul European este pregătit să reia munca cu Parlamentul de la Chișinău care s-a constituit în cursul zilei. Mai târziu, a revenit cu un anunț despre creșterea bugetului UE în 2026 pentru vecinătatea estică, inclusiv pentru Republica Moldova.

„Mult succes, dragi colegi! Parlamentul Republicii Moldova a fost convocat astăzi în ședință inaugurală după victoria pro-europeană la alegerile parlamentare din luna septembrie. Este pentru prima dată în istoria Republicii Moldova când există o majoritate absolută pro-europeană pentru două mandate consecutive ale Parlamentului. 🇪🇺 Noi, Parlamentul European, suntem pregătiți să reluăm deja munca cu colegii din Parlamentul de la Chișinău și să continuăm să-i sprijinim în procesul de aderare la Uniunea Europeană!”, a scris politicianul inițial.

Siegfried Mureșan a mai anunțat că s-a votat creșterea de 25 de milioane de euro pentru Vecinătatea Estică, inclusiv Republica Moldova, în bugetul UE pentru 2026.

„Plenul Parlamentului European tocmai a votat un amendament co-semnat de mine la Bugetul Uniunii Europene pentru anul 2026, prin care solicităm o creștere cu 25 de milioane de euro a alocărilor destinate Vecinătății Estice, inclusiv Republicii Moldova. Considerăm această majorare necesară pentru a compensa parțial decizia Statelor Unite ale Americii de a retrage sprijinul acordat societății civile din regiune. Societatea civilă are un rol esențial în consolidarea democrației în statele din vecinătatea noastră, în special în țările candidate, precum Republica Moldova, care se confruntă cu presiuni și agresiuni antidemocratice din partea Federației Ruse. În contextul retragerii sprijinului american, considerăm că este datoria Uniunii Europene să susțină organizațiile neguvernamentale independente, pentru ca acestea să-și poată continua activitatea. Ce urmează? După votul de astăzi, amendamentul devine parte din poziția oficială a Parlamentului în negocierile finale de săptămânile viitoare cu Consiliul și Comisia privind Bugetul UE pentru anul 2026”, a subliniat el.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Parlamentul European #Siegfried Mureșan

Vânzările de pompe de căldură rezidențiale au crescut în Europa în primele șase luni ale anului, pe măsură ce războiul din Iran a dus la creșterea vertiginoasă a prețurilor petrolului și gazelor, iar unele țări au redus taxele pe electricitate.

Proprietarii de case au achiziționat 1,16 milioane de pompe de căldură în 12 țări europene, față de 1,05 milioane în prima jumătate a anului 2025, potrivit Asociației Europene a Pompelor de Căldură (EHPA), potrivit The Guardian, transmite Mediafax.

Închiderea de facto de către Iran a strâmtorii Ormuz, o importantă trecere maritimă, a perturbat grav fluxul de transporturi de petrol și gaze și a dus prețul țițeiului la 126 de dolari pe baril la sfârșitul lunii aprilie.

La scurt timp după atacurile americano-israeliene asupra Iranului din 28 februarie, care au declanșat războiul, Comisia Europeană a publicat planuri de încurajare a guvernelor UE să reducă taxele pe electricitate și să accelereze trecerea de la combustibilii fosili (petrol și gaze) la surse regenerabile de energie.

Creșterea prețurilor la energie și modificările taxelor la electricitate au alimentat creșterea vânzărilor de pompe de căldură de până acum în acest an, a declarat EHPA, care a susținut mult timp că popularitatea sistemelor de încălzire depinde în mare măsură de prețul energiei electrice.

Pompele pot fi utilizate pentru încălzirea și răcirea unei locuințe

În loc să genereze căldură din arderea combustibilului, pompele transferă energia termică dintr-un loc în altul și pot fi utilizate pentru încălzirea și răcirea unei locuințe.

În planul său de acțiune pentru electrificare, Comisia a declarat că taxa pe electricitate nu ar trebui să fie mai mare decât cea pe gaze. Bruxelles-ul speră să modifice taxele de rețea pe care consumatorii le plătesc la facturile de utilități pentru a recompensa opțiunile flexibile, cum ar fi pompele de căldură.

Vânzările de pompe de căldură au crescut în țările europene unde taxele pe electricitate au fost reduse, a precizat EHPA. În Germania, o schemă de subvenționare a dus la instalarea pompelor de căldură ca tehnologie de încălzire numărul 1.

Cele 12 țări incluse în date sunt Austria, Belgia, Elveția, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Italia, Olanda, Norvegia, Portugalia și Suedia.