Prin Sistemele Centralizate de Irigare (SCI) sunt irigate circa 9.000 de hectare, iar alte 7.000 ha sunt acoperite de sisteme mici, gestionate de persoane fizice și juridice. În total, doar 16.000 de hectare beneficiază efectiv de irigare, a declarat ministra Agriculturii, Ludmila Catlabuga într-o conferință de presă, scrie bani.md.

Astfel, doar 0,009% din suprafețele agricole din totalul de 1,7 milioane de hectare sunt irigate.

Conform datelor din fondul funciar, la începutul anului 2022 suprafața terenurilor amenajate pentru irigare era de 215,9 mii ha, însă în realitate doar o mică parte dintre acestea mai pot fi utilizate. În 1992, Moldova dispunea de 320.000 ha de terenuri irigabile și valorifica 692 milioane m³ de apă, provenite din Nistru (64%), Prut (25%) și alte surse interne (11%).

Astăzi, doar circa 40.000 ha mai pot fi teoretic asigurate cu apă, iar suprafața fizică efectiv irigată este de doar 4.000–6.000 ha.

Potrivit Agenției „Apele Moldovei”, în țară mai există 78 de sisteme centralizate de irigare, cu o arie de acoperire de 131,7 mii ha. Însă 51% dintre acestea sunt ruinate sau complet distruse, 22% sunt nefuncționale, iar doar 27% mai funcționează parțial.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#hectare #Ludmila Catlabuga

Premierul armean Nikol Pașinian a afirmat luni, 24 august, că țara sa ar putea trimite în curând cererea sa oficială de aderare la Uniunea Europeană, în contextul în care Erevanul încearcă să se apropie de occidentali și să se îndepărteze de Moscova, scrie hotnews.ro.

Rusia nu vede cu ochi buni ambițiile europene ale acestei foste republici sovietice din Caucaz, pe care îl consideră domeniul său de influență.

Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum asupra aderării sale la UE, incompatibilă cu menținerea sa în alianța lor economică comună, Uniunea economică eurasiatică.

Nikol Pașinian, care a făcut această declarație în fața Parlamentului, a răspuns luni că un referendum nu ar avea sens decât odată ce ar fi posibil „să se evalueze realismul” unei aderări la UE.

Pentru acest lucru, „Armenia trebuie mai întâi să-și depună candidatura la aderare la Uniunea Europeană”, a estimat el.

„Am putea declanșa acest proces într-un viitor apropiat, date fiind în special cererile urgente ale partenerilor noștri din Uniunea economică eurasiatică”, a adăugat Nikol Pașinian, fără a preciza vreo dată.

Președinții rus, belarus, kazah și kârgâz au cerut în luna mai ca Armenia să decidă prin referendum asupra aderării sale la UE sau a menținerii în uniunea lor regională.