Locuitorii din stânga Nistrului se identifică drept cetățeni ai Republicii Moldova, sau dețin alte acte recunoscute internațional. Declarația a fost transmisă de Biroul Politici de Reintegrare, la solicitarea redacției Realitatea, după ce ombudsmanul rus Tatiana Moscalicova -a declarat preocupată de drepturile și libertățile persoanelor care locuiesc în stânga Nistrului.

Mai exact, Moscalicova a vorbit cu așa-numitul avocat al poporului de la Tiraspol, care i s-a plâns că autoritățile constituționale ar periclita libera circulație a locuitorilor regiunii separatiste.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„E o tactică uzuală a factorilor de propagandă ai Tiraspolului de a inversa realitățile și de a acuza Chișinăul de toate eșecurile lor locale. Este bine cunoscut faptul că infrastructura posturilor neautorizate de control în Zona de Securitate, multiple bariere artificiale, restricțiile impuse în calea liberei circulații spre raioanele de est ale țării în privința diferitor categorii de persoane (jurnaliști, funcționari publici, apărători ai drepturilor omului etc.), menținerea listelor așa-numitor persoane indezirabile în regiune sunt create și puse în practică de mai mulți ani anume de pretinsele structuri de forță din regiune și nu de autoritățile constituționale.

Locuitorii din regiune nu vorbesc ,,limba transnistreană,, care nici nu există, ei se identifică prin cetățenia națională în cea mai mare parte (a Republicii Moldova) sau prin alte cetățenii ale unor state internațional recunoscute, utilizând limba maternă corespunzătoare”, se arată în declarația autorităților constituționale.

Biroul pentru Reintegrare punctează că pe teritoriul Republicii Moldova există un singur Birou al Avocatului Poporului, care nu are subdiviziuni teritoriale amplasate în perimetrul temporar necontrolat de autoritățile constituționale.

Știe cum se încalcă drepturile omului în Rusia? Ombudsmanul Kremlinului are „grijă” de libertățile transnistrenilor

#biroul pentru Reintegrare #Moscalcova #Ombudsman #Rusia #Transnistria

Diplomații francezi, germani și britanici elaborează propriul format de negocieri pentru încetarea războiului din Ucraina, cu scopul de a-și asigura un rol în acest proces și de a evita să fie excluși de administrația președintelui american Donald Trump, a relatat The New York Times, conform Kyiv Post.

Oficialii europeni au declarat că cele trei țări colaborează pentru a se asigura că Europa își menține o poziție la masa negocierilor. Parisul și Berlinul preiau inițiativa în formularea unei poziții comune la nivel european, în timp ce Londra participă cu prudență, din cauza unor considerente legate de relația sa cu Washingtonul.

Diplomații au subliniat că soluționarea conflictului din Ucraina și relațiile viitoare cu Rusia reprezintă chestiuni de securitate cruciale pentru Europa, ceea ce exclude dependența totală de Statele Unite, pe care le consideră din ce în ce mai imprevizibile. Deși liderii europeni recunosc că orice negocieri cu Moscova vor fi mediate de SUA, aceștia solicită garanții că un acord de pace nu va fi încheiat fără implicarea lor. Detaliile privind modelele de participare europeană aflate în prezent în discuție nu au fost făcute publice, transmite Digi24.

Manevrele diplomatice din Europa coincid cu dificultățile întâmpinate de Ucraina în numirea unui nou ambasador în SUA. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se străduiește să găsească un candidat cu suficientă experiență, în urma demiterii anterioarei reprezentante, Olga Stefanîșina, pe 3 august. Liderul de la Kiev a confirmat că i-a oferit postul de ambasador Iuliei Sviridenko, care a ocupat funcția de prim-ministru până pe 16 iulie. Sviridenko a refuzat funcția.

Politicienii și foștii oficiali ucraineni au indicat că potențialii candidați ezită să accepte această funcție. Ivanna Klympush-Tsintsadze, o deputată din opoziție, a declarat că cei cu experiența necesară s-ar putea teme că nu se bucură de încrederea președintelui pentru a acționa eficient la Washington.

Postul de ambasador a rămas vacant în contextul în care Ucraina încearcă să obțină asistență militară suplimentară din partea Washingtonului, inclusiv permisiunea de a produce rachete de apărare aeriană Patriot sub licență. Zelenski a semnalat o scădere cu două treimi a livrărilor de rachete de apărare aeriană din partea aliaților, comparativ cu anul 2025.

Următorul trimis va fi, de asemenea, responsabil de gestionarea comunicărilor referitoare la orice inițiative de pace conduse de SUA și de demersurile pe lângă Congres pentru obținerea unui sprijin continuu.

Căutarea unui ambasador este îngreunată de contextul politic creat în urma recentei remanieri guvernamentale efectuate de Zelenski.

Demiterea, în luna iulie, a ministrului apărării, Mihailo Fedorov, a stârnit proteste și critici politice. Deputatul din opoziție Yaroslav Yurchyshyn a sugerat că liderul ucrainean ar putea amâna numirea unui nou reprezentant până după alegerile intermediare din SUA, pentru a evalua mai bine peisajul politic de la Washington.