Șase tineri britanici, recrutați pentru a incendia un depozit londonez unde erau stocate materiale pentru Ucraina, în numele grupării paramilitare ruse Wagner, au fost condamnați vineri, 24 octombrie curent, la pedepse cu închisoarea mergând până la 23 de ani, relatează agerpres.ro.

Acest incendiu, care a vizat un depozit unde erau stocate ajutoare umanitare și echipamente de satelit în estul Londrei, a zdruncinat clasa politică britanică și a dus la convocarea ambasadorului rus de către Ministerul britanic de Externe.

Pedepsele cu închisoarea au scopul să trimită „un semnal clar și fără echivoc” că ajutarea unei puteri străine are consecințe grele, a subliniat judecătoarea Bobbie Cheema-Grubb de la tribunalul penal al Londrei.

Acuzații, cu vârste cuprinse între 19 și 22 de ani la data comiterii faptelor, au acceptat să-și „trădeze țara pentru ceea ce li se păreau niște bani câștigați ușor”, a spus ea.

Câțiva dintre avocații lor i-au descris ca fiind niște tineri „un pic simpluți”, cu dificultăți financiare, probleme de adicție sau de sănătate mintală, a căror vulnerabilitate a fost exploatată de grupul paramilitar.

Judecătorul l-a condamnat pe Dylan Earl, în vârstă de 21 de ani, la 23 de ani de închisoare, dintre care 17 cu executare, fiind considerat creierul grupului.

Mic traficant de droguri din centrul Angliei, el fusese în contact cu grupul paramilitar Wagner, considerat terorist în Regatul Unit, prin mesageria criptată Telegram.

El și-a recunoscut cele mai multe dintre fapte, la fel ca Jake Reeves, în vârstă de 22 de ani, care a fost condamnat la 13 ani închisoare, între care 12 cu executare. Acesta din urmă fusese recrutat de Earl, pe care nu-l întâlnise niciodată, pentru a comite incendiul fără să știe ce se afla în depozit și nici cine comandase această acțiune.

Ei sunt primii britanici condamnați pentru infracțiuni în virtutea Legii securității naționale din 2023, care vizează combaterea amenințărilor la adresa statului, precum cele din partea Rusiei.

Alți trei acuzați au fost condamnați la pedepse între opt și zece ani închisoare pentru incendiere criminală, agravată, cu punerea în pericol a vieții altora.

Aceștia sunt londonezii Nii Mensah, 23 de ani, Jakeem Rose, 23 de ani, și Agnius Usmena, 20 de ani, al căror rol a fost să dea foc depozitului, filmându-și acțiunea pentru Dylan Earl.

Avocatul său, Paul Hynes, l-a descris ca pe un „individ trist care petrece multe ore singur în camera sa (…), consumând droguri și jucând jocuri online”, ceea ce l-a transformat într-o „pradă ușoară pentru agenții grupului Wagner”.

Mai multe țări europene au denunțat un număr crescând de atacuri cibernetice, acțiuni de sabotaj, campanii de dezinformare sau de spionaj imputate Moscovei după invadarea Ucrainei în februarie 2022.

„Nu vom tolera nicio activitate ostilă”, a declarat premierul Keir Starmer vineri în cursul unei conferințe de presă comune cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, subliniind că securitatea Ucrainei și a Regatului Unit sunt strâns legate.

Compania, al cărei depozit fusese incendiat, exporta în Ucraina echipamente pentru sistemul de acces la internet prin rețeaua de sateliți Starlink al SpaceX. Au fost necesare mai mult de două zile pentru a stinge incendiul, ale cărui pagube au fost evaluate la aproape un milion de lire sterline.

Grupul Wagner, care a comandat sabotajul, nu a plătit niciodată cele 9000 de lire (10300 euro) promise. Earl și Reeves au acceptat deci o altă misiune, care consta în răpirea unui disident rus, Evgheni Cicivarkin.

Ei au fost arestați înainte de a comite această faptă, iar cel de-al șaselea acuzat, Ashton Evans, a fost condamnat la șapte ani închisoare, dintre care șase cu executare, pentru că nu a anunțat poliția.

Șeful MI5, serviciul de informații interne britanic, a informat la jumătatea lunii octombrie despre o creștere a numărului de „intermediari”, indivizi „motivați prin bani și de ideea de a se juca de-a spionii”, acționând în beneficiul Rusiei pe teritoriul britanic.

Joi, trei persoane au fost arestate la Londra, suspectate că ar fi ajutat serviciile de informații ruse.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#britanici #inchisoare #Wagner

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.