În partea de vest a oraşului, în sectorul Buiucani, se află Grădina Publică „Alunelul”, care se întinde pe 11 hectare, fondată în anul 1958 pe locul unui cimitir evreiesc, o parte a căruia a fost pur şi simplu demolat, iar o parte dintre rămăşiţele pământești au fost mutate în noul cimitir, situat mai sus de parc.

Mulți ani la rând, parcul prezenta un pericol adevărat pentru trecători. Trotuare impracticabile, fără mobilier urban și iluminat nocturn aproape ineficient.

Reabilitarea a început în anul 2020 și a fost organizată în două etape. Au fost amenajate alei pietonale, a fost reconstruit Teatrul de Vară cu scenă și scaune, a fost instalat un sistem automatizat de irigare, amenajate spațiile verzi, a fost modernizat sistemul de iluminat nocturn și decorativ, au fost amenajate terenuri de sport multifuncționale și terenuri de joacă, mese de șah, amenajată pistă pentru cicliști. Pentru siguranța locuitorilor și vizitatorilor, în parc a fost instalat un sistem video și audio. La fel a fost instalat un grup sanitar și montat mobilier urban.

Unul dintre obiectivele de atracție din Grădina Publică „Alunelul” este havuzul muzical cu iluminare artistică din centrul parcului. Acesta este format din mai multe ronduri care crează un pod de apă sub care vizitatorii pot trece. În perioada estivală, jeturile de apă ale havuzului se mișcă în ritmul muzicii, până la o înălțime de 10 metri.

În adâncul parcului se află Complexul memorial al victimelor pogromului de la Chișinău din 1903 (instalat în 1993), care la fel a fost reabilitat.

Și spațiul din imediata apropiere a parcului a fost amenajat. A fost reabilitată stația de așteptare a transportului public și amenajate locuri de parcare pentru mașini. Lucrările au fost realizate de Primăria Chișinău cu contribuția Primăriei Sectorului 6 al municipiului București.

În perioada estivală, în parc sunt organizate târguri ale producătorilor autohtoni. Totodată, Grădina Publică „Alunelul” găzduiește anual zeci de concerte și festivaluri, proiecții de film în aer liber, turnee de șah și joc de dame.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#chisinau te iubesc

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.