În partea de vest a oraşului, în sectorul Buiucani, se află Grădina Publică „Alunelul”, care se întinde pe 11 hectare, fondată în anul 1958 pe locul unui cimitir evreiesc, o parte a căruia a fost pur şi simplu demolat, iar o parte dintre rămăşiţele pământești au fost mutate în noul cimitir, situat mai sus de parc.

Mulți ani la rând, parcul prezenta un pericol adevărat pentru trecători. Trotuare impracticabile, fără mobilier urban și iluminat nocturn aproape ineficient.

Reabilitarea a început în anul 2020 și a fost organizată în două etape. Au fost amenajate alei pietonale, a fost reconstruit Teatrul de Vară cu scenă și scaune, a fost instalat un sistem automatizat de irigare, amenajate spațiile verzi, a fost modernizat sistemul de iluminat nocturn și decorativ, au fost amenajate terenuri de sport multifuncționale și terenuri de joacă, mese de șah, amenajată pistă pentru cicliști. Pentru siguranța locuitorilor și vizitatorilor, în parc a fost instalat un sistem video și audio. La fel a fost instalat un grup sanitar și montat mobilier urban.

Unul dintre obiectivele de atracție din Grădina Publică „Alunelul” este havuzul muzical cu iluminare artistică din centrul parcului. Acesta este format din mai multe ronduri care crează un pod de apă sub care vizitatorii pot trece. În perioada estivală, jeturile de apă ale havuzului se mișcă în ritmul muzicii, până la o înălțime de 10 metri.

În adâncul parcului se află Complexul memorial al victimelor pogromului de la Chișinău din 1903 (instalat în 1993), care la fel a fost reabilitat.

Și spațiul din imediata apropiere a parcului a fost amenajat. A fost reabilitată stația de așteptare a transportului public și amenajate locuri de parcare pentru mașini. Lucrările au fost realizate de Primăria Chișinău cu contribuția Primăriei Sectorului 6 al municipiului București.

În perioada estivală, în parc sunt organizate târguri ale producătorilor autohtoni. Totodată, Grădina Publică „Alunelul” găzduiește anual zeci de concerte și festivaluri, proiecții de film în aer liber, turnee de șah și joc de dame.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#chisinau te iubesc

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.