Fostul șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, a fost achitat pentru abuz în serviciu și fals în acte, dar recunoscut vinovat de imixtiune în actul justiției. Totuși, el nu va fi pedepsit, deoarece a expirat termenul de prescripție.

Decizia a fost pronunțată luni, 27 octombrie 2025, în lipsa lui Morari, după cinci ani de examinare a dosarului în primă instanță.

„Prin sentința din 27 octombrie 2025, persoana a fost achitată pentru acuzațiile de comitere a infracțiunile de abuz in serviciu și fals în acte publice. Totodată, aceasta a fost recunoscută vinovată pentru fapta de amestec în efectuarea urmăririi penale. În legătură cu expirarea prescripției tragerii la răspundere penală, numitul a fost liberat de pedeapsă penală. Sentința este cu drept de apel, iar persoana beneficiază de prezumția de nevinovăție până la devenirea definitivă a sentinței. Procurorul dispune de 15 zile pentru a contesta sentința”, a precizat Violina Moraru pentru Realitatea.

Procurorul de caz, Vladislav Căruceru a menționat că va lua o decizie în privința contestării imediat cum va face cunoștință cu textul integral al deciziei motivate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#recunoscut vinovat #Viorel Morari

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.