Casa Albă a demis toți cei șase membri ai unei agenții independente care evalua proiectele de construcție din Washington, desființând astfel unul dintre organismele ce aveau rolul de a supraveghea planurile imobiliare ale președintelui Trump, inclusiv construcția noii săli de bal.

Comisia pentru Arte Plastice, înfiinţată de Congres în 1910, are sarcina de a oferi consultanţă de specialitate preşedintelui, Congresului şi altor oficiali în materie de proiectare şi conservare. Preşedintele numeşte membrii comisiei pentru un mandat de patru ani.

Fostul preşedinte Joseph R. Biden Jr. i-a numit pe toţi cei şase membri, după ce a concediat o parte dintre persoanele numite de Trump, iar mandatul unor comisari urma să se încheie în 2028.

Un oficial al Casei Albe, care nu era autorizat să vorbească public, a declarat că va fi numită o nouă comisie, cu membri mai aliniaţi cu politicile lui Trump.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Reorganizarea vine în contextul în care Trump planifică mai multe proiecte ambiţioase de construcţie în Washington.

O mare parte din mandatul Comisiei se concentrează pe regulile stricte de urbanism din capitală, precum şi pe conservarea istorică — pentru care preşedintele Trump a dat dovadă de puţină răbdare.

Săptămâna trecută, echipele de construcţii au demolat întreaga aripă estică a Casei Albe pentru a face loc sălii de bal, care se estimează că va costa 300 de milioane de dolari. Trump a susţinut anterior că construcţia nu va afecta deloc aripa estică.

Donald Trump a propus, de asemenea, construirea unui nou arc de triumf lângă Memorialul Lincoln — un proiect care, în mod normal, ar trebui să treacă printr-un proces de aprobare care ar dura ani de zile. Legea privind lucrările comemorative din 1986 stabileşte un proces pentru noile monumente comemorative, precizând că acestea trebuie să fie autorizate de Congres şi apoi să treacă prin mai multe etape de planificare, proiectare şi revizuire, implicând atât Comisia de Arte Plastice, cât şi Comisia Naţională de Planificare a Capitalei.

Abordarea preşedintelui faţă de proiectele de renovare — întreprinse într-un ritm vertiginos — diferă radical de cea a predecesorilor săi. Când preşedintele Harry S. Truman a renovat Casa Albă în anii 1940, el a consultat Congresul, Societatea Americană a Inginerilor Civili, precum şi Comisia pentru Arte Plastice, care a aprobat schiţele proiectului, precum şi detalii mai mici, cum ar fi mostrele de ţesături şi schemele de culori.

Donald Trump, care s-a lansat deja în cel mai mare proiect de construcţie de la Casa Albă de la Truman încoace, ocoleşte toate aceste etape.

Impasul SUA în conflictul său cu Iranul și invazia Rusiei în Ucraina au scos în evidență limitele marilor puteri, a declarat secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, informează marți EFE, citat de Agerpres.ro.

Într-un interviu acordat Financial Times, publicat marți, Guterres – al cărui mandat este la final, după un deceniu la conducerea ONU – a descris o lume care se reconfigurează în contextul declinului hegemoniei SUA, ascensiunii noilor puteri și experiențelor conflictelor începute din proprie inițiativă.

”Este timpul ca marile puteri să înțeleagă limitele puterii lor. Dacă ne uităm la evenimentele recente, capacitatea marilor puteri de a-și impune voința sau forța în diverse situații a fost sever limitată”, a subliniat el.

”Uitați-vă ce s-a întâmplat cu Rusia și Ucraina”, a spus el, referindu-se la invazia din 2022, despre care Moscova a estimat că va dura doar câteva zile.

”Uitați-vă ce s-a întâmplat cu Statele Unite și Iranul”, a adăugat Guterres, menționând că Washingtonul se aștepta ca Teheranul să capituleze după atacul din februarie, dar șase luni mai târziu regimul iranian rezistă și a închis Strâmtoarea Ormuz.

”Marile puteri trebuie să înțeleagă că lucrurile s-au schimbat; importanța diferitelor țări a variat”, a subliniat Guterres, considerând că aceste eșecuri sunt parte a tranziției de la ordinea condusă de SUA după Războiul Rece la o lume multipolară.

Fostul prim-ministru portughez, în vârstă de 77 de ani, nu a acordat prea mult credit ideii că, Consiliul pentru Pace al președintelui american Donald Trump – grup de lideri internaționali creat pentru a media un acord între Israel și gruparea teroristă palestiniană Hamas – ar putea rivaliza cu Consiliul de Securitate al ONU.

”Cu toate dificultățile care pot exista (pentru ONU), adevărul este că, dacă ne uităm la ce se întâmplă în Gaza, la măsurile luate și la progresele înregistrate, să fim sinceri: nu ONU ar trebui să fie îngrijorată. Alții ar trebui să fie îngrijorați de ceea ce fac”, a remarcat el.

Guterres a recunoscut că a fost dificil să medieze în războaiele din Ucraina, Gaza și Iran. Consiliul de Securitate a fost practic paralizat, a declarat el, deoarece SUA și Rusia – doi dintre cei cinci membri permanenți cu drept de veto – l-au blocat în timp ce își urmăreau propriile obiective. De asemenea, Guterres a recunoscut că ONU a fost retrogradată la un rol secundar în războiul civil din Sudan, având în vedere că actorii externi care intenționează să saboteze procesul au profitat de impasul Consiliului de Securitate pentru a interveni în lupte.

”Capacitatea noastră de a exercita influență a fost drastic diminuată’ de lipsa unui Consiliu de Securitate capabil să ceară țărilor ‘să se comporte corect (sau să se confrunte cu sancțiuni)”, a adăugat secretarul general al ONU.

Cu toate acestea, Guterres a negat că ONU ar fi abandonat ideea de mediere.