Cea de-a doua ediție a Moldova Security Forum (MSF) va avea loc la Chișinău, în perioada 18–19 noiembrie 2025, reunind lideri politici, diplomați, oficiali internaționali, experți în securitate și reprezentanți ai societății civile. Evenimentul se va concentra pe consolidarea rezilienței democratice și pe identificarea soluțiilor comune pentru contracararea amenințărilor hibride în regiunea Mării Negre.

Tema ediției din acest an este „Reziliența democratică: Consolidarea securității și unității în fața amenințărilor hibride”, subliniind necesitatea coordonării regionale și a adaptării strategice în fața riscurilor emergente. Într-un context geopolitic complex, Moldova își propune să devină un exemplu de reziliență și adaptabilitate democratică.

Forumul este organizat de Konrad-Adenauer-Stiftung Republica Moldova, Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova și NATO Liaison Office, cu sprijinul partenerilor europeni și internaționali. Evenimentul va include sesiuni plenare, discuții tematice și prezentări de bune practici, iar invitata de onoare va fi Maia Sandu, președinta Republicii Moldova.

Deschiderea oficială va fi marcată de intervențiile Brigittei Triebel, șefa Konrad-Adenauer-Stiftung Moldova, Iulian Groza, directorul IPRE, și Michaela Guerard Simak, șefa Biroului de Legătură NATO în Republica Moldova. Aceștia vor prezenta viziunea Republicii Moldova privind contracararea amenințărilor hibride și consolidarea rezilienței instituționale.

Prima sesiune, intitulată „Moldova’s vision for countering hybrid threats and enhancing national resilience”, va analiza transformarea Republicii Moldova dintr-o țintă a atacurilor hibride într-un model de coordonare strategică și unitate societală. Paneliștii vor discuta despre lecțiile învățate în procesul de consolidare a instituțiilor democratice și a încrederii publice.

O altă sesiune importantă, „Resilience under pressure. Strength and solidarity for Moldova and beyond”, va aborda modul în care cooperarea internațională poate transforma provocările comune în oportunități pentru întărirea democrației și securității regionale. Discuțiile vor sublinia importanța solidarității în fața presiunilor geopolitice crescânde.

Tematica manipulării informaționale va fi tratată în cadrul sesiunii „Democracy under siege: foreign information manipulations and interference in Moldova’s electoral process”, care va examina intervențiile străine în procesul electoral moldovenesc, inclusiv dezinformarea, atacurile cibernetice și finanțările ilegale.

În cea de-a doua zi, programul va debuta cu o discuție informală între Generalul Sir Nicholas Patrick Carter și Daniel Sleat, de la Tony Blair Institute for Global Change. Conversația va aborda tendințele geopolitice actuale și provocările de securitate din vecinătatea estică a Europei.

Panelul „From Risk to Resilience: Crisis Management in the New Age of Hybrid Threats” va analiza modul în care guvernanța eficientă a crizelor poate reduce impactul tacticilor hibride, de la dezinformare până la exploatarea vulnerabilităților economice și energetice.

Participanții vor explora, de asemenea, soluții pentru consolidarea cooperării între autorități și societatea civilă, precum și pentru creșterea încrederii publice în instituțiile statului în perioade de criză. Se va pune accent pe importanța comunicării strategice și a combaterii dezinformării.

Forumul va include sesiuni paralele tematice, precum „Fighting disinformation and strategic communication for an enhanced national resilience”, unde vor fi analizate mecanismele prin care comunicarea strategică poate sprijini democrația și buna guvernare.

O altă sesiune, „Strengthening energy security through strategic vision and cooperation – The Moldovan Case Study”, va aborda reformele din sectorul energetic, interconectivitatea cu România și Ucraina, precum și măsurile de reducere a vulnerabilităților energetice.

În cadrul discuției „Electoral corruption and illegal financial streams”, vor fi prezentate cazuri concrete privind finanțările ilegale și influențele externe din timpul alegerilor parlamentare din 2025. Participanții vor analiza modalitățile de prevenire a corupției electorale și de consolidare a transparenței.

Sesiunea „Behind the Screens: Cyber Threats and the Battle for Moldova’s Democracy” va explora modul în care amenințările cibernetice afectează instituțiile democratice, drepturile digitale și infrastructura electorală, propunând soluții pentru consolidarea securității cibernetice.

Evenimentul se va încheia cu remarci din partea organizatorilor, care vor sublinia concluziile forumului și vor trasa direcțiile strategice pentru anii următori. Concluziile MSF 2025 vor fi sintetizate într-un document de recomandări pentru factorii de decizie.

#Moldova Security Forum

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.