Ucraina a reluat importurile de gaze prin ruta sudică Transbalcanică, care trece prin Republica Moldova, România și Bulgaria, ca răspuns la intensificarea atacurilor rusești asupra infrastructurii de gaze și energie, care au redus producția internă cu cel puțin jumătate, scrie BANI.MD.

Potrivit operatorului ucrainean de tranzit, miercuri, 5 noiembrie, Ucraina a primit 1,1 milioane de metri cubi de gaze prin ruta Transbalcanică, după un import de 0,78 milioane de metri cubi marți. Ruta leagă terminalele de GNL din Grecia de sistemul ucrainean, iar capacitățile pentru transport au fost rezervate de DEPA Commercial (Grecia), D.Trading (filială a DTEK, cea mai mare companie privată de energie din Ucraina) și Axpo Trading (Elveția), cu o cantitate zilnică de aproximativ 0,6 milioane de metri cubi.

În prezent, țara vecină importă zilnic aproape 24 milioane de metri cubi de gaze, dintre care circa 10 milioane din Polonia, 10 milioane din Ungaria și 4 milioane din Slovacia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ruta Transbalcanică nu a fost utilizată în septembrie și octombrie, însă reducerea tarifelor de tranzit aprobată de operatorii din Grecia, Bulgaria, România și Moldova a făcut posibilă reluarea transportului. Potrivit sursei ciatte, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a aprobat în luna octombrie optimizarea produsului de capacitate „Ruta 1”, reducând cu 50% tarifele de transport, în scopul consolidării securității energetice regionale și asigurării aprovizionării Ucrainei în sezonul rece, în contextul atacurilor rusești asupra infrastructurii.

#import de gaze #Moldova #reluare #Ucraina

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.