Un parlamentar conservator din Berlin a cerut sancționarea dirijorului german Justus Frantz, după ce acesta a mers la Moscova în această săptămână pentru a primi Ordinul Prieteniei din partea președintelui rus Vladimir Putin.

Roland Theis, membru al parlamentului din partea Uniunii Creştin-Democrate, a declarat joi, 6 noiembrie, că preşedintele german Frank-Walter Steinmeier ar trebui să-i retragă lui Frantz Ordinul de Merit al Republicii Federale Germania, scrie Observatornews.ro.

„Oricine se aliază cu un dictator ale cărui agresiuni militare hibride sunt îndreptate, până în prezent, împotriva ţării noastre, nu mai poate fi purtător al Ordinului Federal de Merit”, a declarat Theis.

Marţi, 4 noiembrie, dictatorul rus l-a decorat pe muzicianul german de 81 de ani, spunând: „De mulţi ani, Justus Frantz a contribuit în mod fructuos la consolidarea relaţiilor şi la îmbogăţirea reciprocă între culturile Rusiei şi Republicii Federale Germania”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că în luna februarie 2023, Frantz a semnat controversatul ”Manifest pentru pace”, o petiţie online iniţiată de politicianul de stânga Sahra Wagenknecht, care solicita negocieri cu Rusia. Frantz a concertat cu orchestrele filarmonice din Berlin, New York şi Viena, precum şi cu Orchestra Simfonică din Londra. Relatările spun că este un admirator al legendarilor compozitori ruşi Piotr Ceaikovski şi Serghei Rahmaninov.

#dirijor decorat #Germania #Putin #scandal

Republica Moldova a înregistrat una dintre cele mai vizibile deteriorări în clasamentul internațional al riscului și rezilienței investiționale. Țara noastră a ajuns pe locul 101 în ediția specială din mai 2026 a Global Investment Risk and Resilience Index (GIRRI), realizat de Henley & Partners în parteneriat cu AlphaGeo, scrie BANI.MD.

Comparativ cu poziția ocupată anterior, Moldova a pierdut 19 locuri și a coborât de pe poziția 82 pe 101.

Clasamentul analizează capacitatea statelor de a face față șocurilor economice și geopolitice și riscurile cu care se confruntă investitorii. Ediția din mai 2026 ia în calcul inclusiv semnale recente de piață și modificarea percepției investitorilor în urma turbulențelor geopolitice.

Indicele este construit pe două componente. Este vorba de riscul și reziliența și utilizează aproape 3.000 de puncte de date, grupate în 13 indicatori. Sunt evaluate, între altele, vulnerabilitățile economice și geopolitice, dar și capacitatea instituțiilor și economiei de a absorbi și de a se adapta la șocuri.

Cu cât o țară ocupă o poziție mai bună în clasament, cu atât aceasta este considerată, în general, mai puțin riscantă și mai rezilientă din perspectiva investițiilor.

În regiune, diferențele sunt mari. De exemplu, România se află mai sus decât Republica Moldova, în timp ce mai multe state din Europa de Est și Asia Centrală se regăsesc în zona mediană sau inferioară a clasamentului.

La nivel mondial, primele poziții sunt dominate de economii caracterizate prin stabilitate instituțională și economică ridicată. Elveția conduce clasamentul, urmată de Danemarca, Norvegia, Singapore și Suedia.

Autorii GIRRI precizează că ediția specială din mai 2026 reflectă schimbările produse în percepția riscului după recentele șocuri geopolitice. Metodologia combină reziliența structurală pe termen lung cu semnale de piață pentru a arăta cât de capabile sunt economiile să reziste unor perioade de instabilitate.

Coborârea Moldovei până pe locul 101 indică astfel o deteriorare a poziției relative a țării pe harta globală a riscului investițional, într-un moment în care competiția pentru atragerea și protejarea capitalului devine tot mai dependentă de stabilitatea economică, instituțională și geopolitică.