Cătălin Drulă este între primii care și-au anunțat intenția de a candida la alegerile pentru Primăria București. Candidatura sa a fost oficializată pe 2 noiembrie, în cadrul unui eveniment USR la care a participat și președintele Nicușor Dan. Presa română scrie că este unul dintre vechii apropiați ai președintelui Nicușor Dan, de la care afirmă că are susținere. La rândul lui, șeful statului vecin a dat de înțeles că are un favorit, însă a refuzat să-l indice. Totuși, a participat la evenimentul în care a fost oficializată candidatura lui Cătălin Drulă din partea USR.

Legături cu lumea politică

Membru al echipei vechi a USR, Cătălin Drulă l-a susținut în trecut pe Nicușor Dan pentru funcția de primar al Capitalei din postura de șef al USR în 2024. Rezultatul alegerilor din 9 iunie, anul trecut, l-au determinat însă să demisioneze din vârful formațiunii politice. Partidul a rămas cu doar doi europarlamentari și a pierdut primării în București în alianța cu PMP și Forța Dreptei.

Debutul său în lumea politică a fost însă alături de fostul premier Dacian Cioloș. În 2015, acesta a fost numit consilier personal al premierului Dacian Cioloş pe teme de infrastrusctură, iar în 2016 a intrat în Parlament cu un mandat de deputat de Timiş din partea USR. În prezent este la al treilea mandat în Parlament.

Tot Cătălin Drulă a coordonat în USR campaniile electorale la alegerile europarlamentare din 2019, iar mai apoi a fost şeful de campanie al lui Dan Barna la alegerile prezidenţiale din acelaşi an.

A făcut parte din cabinetul condus de fostul premier Florin Cîțu, în poziția de ministru al Transporturilor, acesta fiind contextul în care s-a afirmat cel mai mult în spațiul public. Primul episod care i-a adus notorietate a fost conflictul cu Sindicatul Liber Metrou (USLM) și evacuarea spațiilor comerciale din subteran. În acel moment a avut loc și scena devenită celebră, când Ștefan Paraschiv, directorul general al Metrorex, a intrat cu ranga într-un chioșc, ceea ce l-a determinat pe Drulă să declare că „un cartel se destructurează cu ranga”, rămânând în memoria publică.

Ulterior, despre fostul ministru al Transporturilor s-a spus că „e un câine”. Mai exact, deputatul PNL George Stângă și președintele Consiliului Județean Prahova, Iulian Dumitrescu, au fost înregistrați de procurorii DNA chiar în biroul ministrului Transporturilor în timp ce îi cereau lui Cătălin Drulă, să îi păstreze în funcție pe șefii Asociației Române de Salvare a Vieților Omenești pe Mare și Administrației Fluviale a Dunării de Jos Galați. „Nu pot să spun că-i om, e un câine acest Drulă și trebuie să găsim o soluție pentru el”, spunea la un moment dat administratorul unei firme.

Pregătire și experiență

De profesie inginer software, Cătălin Drulă a studiat în Canada la Universitatea din Toronto, unde a obținut o diplomă de licență și una de master în domeniul Informaticii, în 2002, respectiv în 2005.

Acolo s-a remarcat prin dezvoltarea unor noi platforme de comunicare. Mai apoi s-a întors în România, unde s-a implicat în societatea civilă în cadrul Asociaţiei ProInfrastructura, concentrându-se pe infrastructura de transport din ţara noastră. În 2015 a fondat Asociația Pro Infrastructură.

Conform declarației de avere completate în decembrie 2024, Cătălin Drulă a investit în numeroase acțiuni și fonduri internaționale.

Drulă deține un teren intravilan în Mogoșoaia (Ilfov), cu o suprafață de 1.490 de metri pătrați, cumpărat în 2014, singura proprietate imobiliară trecută în document. La capitolul bunuri mobile, figurează un autoturism BMW fabricat în 2012, achiziționat prin contract de vânzare-cumpărare.

Însă, cea mai mare parte a averii este reprezentată de activele financiare. Politicianul a declarat conturi și investiții la mai multe bănci și platforme internaționale, inclusiv BCR, Banca Transilvania, Credit Europe Bank, Revolut, Saxo Bank, Equity Zen, Interactive Brokers, precum și titluri de stat. Toate acestea în lei, euro, dolari sau lire sterline. Între cele mai importante se numără acțiunile evaluate la peste 2 milioane de dolari americani la Zipline International Inc. Mai are acțiuni evaluare la valori între căteva mii și zeci de mii se le la Bank of America, Hidroelectrica, Evergent, Transelectrica, Transgaz, BRD, Premier Energy și Wizz Air Holdings.

Nu are credite active, iar în ceea ce privește veniturile, Drulă a încasat în ultimul an fiscal 141.399 de lei românești din indemnizația de deputat, 51.874 de lei românești din dobânzi la depozite și obligațiuni, 1.917 lei românești dividende din acțiuni, 2.618 lei românești din transferul de titluri de valoare la bursă.

Șanse în cursa pentru Primăria București

Sondajele nu sunt foarte blânde cu candidatul USR. El este mai mereu plasat pe locul doi sau trei în intenția de vot, după colegii săi din partidele guvernării, candidații PSD și PNL. În august Cătălin Drulă era cotat cu 20% de Avangarde, fiind sub Băluță și Ciucu, ambii pe primul loc cu 25%.

Cel mai recent sondaj, publicat de Avangarde (casă de sondare condusă de sociologul Marius Pieleanu), îl plasează pe primul loc pe Daniel Băluță (PSD), cu 25%, urmat de Ciprian Cicu (PNL), cotat cu 23%, de Cătălin Drulă (USR), cu 18% și de Anca Alexandrescu (independent), care are 16%.

Tot pe locul trei este și într-un sondaj realizat de realizat de Novel Research (casă de sondare fondată în 2007 de Marian Marcu şi Lăcrămioara Bîrlică), la comanda PNL, unde este cotat cu 16,7%. Conform cercetării, 26,4% dintre respondenți ar vota cu Ciprian Ciucu, în timp ce 24,5% l-ar alege pe Daniel Băluță.

#București #Cătălin Drulă #primar

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.