Zborurile devin tot mai turbulente, însă cauza nu este neapărat legată de piloți, ci de schimbările climatice. Potrivit cercetătorilor, încălzirea globală face atmosfera mai instabilă, iar companiile aeriene caută modalități de a-și proteja pasagerii și echipajele.

Una dintre ele, Emirates, a început să folosească inteligența artificială pentru a anticipa zonele cu turbulențe și a evita pe cât posibil disconfortul și riscurile din timpul zborurilor, informează antena3.ro.

Turbulențele nu sunt doar enervante – ele pot fi și periculoase. Sunt cauza principală a accidentărilor non-fatale la bordul aeronavelor, potrivit Asociației Internaționale a Transportatorilor Aerieni. Datele Administrației Federale a Aviației arată că între 2009 și 2021, 146 de pasageri și membri ai echipajului au fost răniți grav în incidente provocate de turbulențe.

Iar în ultimul an, o persoană a murit pe un zbor Singapore Airlines Londra-Singapore, iar alte câteva au fost rănite într-un zbor Qatar Airways spre Dublin.

Un studiu realizat de meteorologii de la Universitatea Reading (Marea Britanie) arată că cerul este cu până la 55% mai instabil decât în urmă cu patru decenii, din cauza schimbărilor climatice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Aerul mai cald, generat de creșterea concentrației de dioxid de carbon, modifică curenții de aer din jet stream – benzile rapide de vânt aflate la mare altitudine –, ceea ce amplifică fenomenul numit „turbulență în aer clar”.

Aceasta este cea mai periculoasă formă de turbulență, deoarece nu poate fi detectată de radar. Se formează pe neașteptate, în condiții aparent senine, și poate surprinde piloții și pasagerii.

„Companiile aeriene vor trebui să se gândească serios cum vor gestiona aceste turbulențe tot mai dese, care costă industria între 150 și 500 de milioane de dolari anual doar în SUA”, explică Mark Prosser, meteorolog la Universitatea Reading.

Sistemele meteo actuale și radarele de bord nu pot detecta toate tipurile de turbulențe, mai ales pe cele foarte localizate, produse de curenți mici de aer.

De aceea, Emirates, cea mai mare companie aeriană din Orientul Mijlociu, a decis să se bazeze pe algoritmi de inteligență artificială. Astfel, a fost implementat un sistem de machine learning, care colectează date de la alte aeronave și rapoarte ale piloților, pentru a genera vizualizări în timp real ale turbulențelor pe hărțile din cockpit.

Cu ajutorul acestuia, piloții pot vedea din timp ce zone sunt periculoase și pot ajusta altitudinea sau traiectoria zborului înainte de a intra în ele.

Compania afirmă că această tehnologie a dus deja la o reducere semnificativă a episoadelor de turbulență severă neașteptată.

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.