Zeci de oameni au venit, duminică, la Biblioteca „Eugeniu Coșeriu” din Bălți pentru lansarea volumului „Într-o zi voi alerga, mamă!”. Autoarea, Cătălina Balan, tânără în scaun cu rotile, transformă lupta de zi cu zi în poezie și inspirație. Evenimentul s-a desfășurat în cadrul Decadei Tineretului, transmite nordnews.md.

Versuri scrise „așa cum se simt”, din inimă și cu sinceritate, așa își definește Cătălina Balan poezia. La Bălți, volumul său a conectat generații: liceeni, profesori, scriitori și cititori care au găsit, între coperte, puterea de a merge mai departe.

„Am simțit că acel rod, aceea semință, care am implantat-o de mică, tot imbolul, care i l-am dat ei a prins rădăcini și a făcut ca să devină tot ce este acum”, a spus Marina Balan, mama scriitoarei.

Din versuri care ating fără ocol, autoarea construiește un drum nou: din durere, artă, din vulnerabilitate, forță. Iar poezia deschide deja calea spre un roman.

„M-a impresionat foarte mult curajul de a spune lucrurilor pe nume m-a impresionat sârguința, dar și ambiția de a reuși ceea ce și-a propus în plan. Este un model de curaj și un model de ambiție pentru fiecare dintre noi”, a menționat Natalia Pîntea, poetă.

Cei prezenți au vorbit despre o literatură care sparge clișee și schimbă priviri. Dincolo de pagini, rămâne întrebarea: cât de accesibilă este, în realitate, cultura pentru persoanele cu nevoi special.

„Ea este defapt o fată foarte puternică și o să descoperiți acesta și aici (n.r. în carte), chiar dacă cu revoltele ei interioare. Ea încearcă să schimbe steriotipurile, clișeile din societate. Eu vorbesc cu ea des și ea îmi spune s-a întâmplat acesta, foarte multe instituții nu au rampă de acces pentru noi, suntem arătați cu degetul”, a afirmat Ileana Rusu, jurnalistă.

Drumul Cătălinei Balan nu a fost ușor. A fost nevoie de ani de acceptare și încredere, dar astăzi, tânăra autoare dovedește că puterea sufletului depășește orice barieră fizică.

„Aceste poezii au fost scrise, exact atunci când au fost simțite. Și de ce să nu scriu? Dacă aceasta ar ajuta și pe altă lume și am observat că ajută. Atunci am să continui să scriu și să inspir și să ne inspirâm unii pe alții. Fiecare o să se regăsească (n.r. în poezii) este povestea veții mele, dar poate fi și povestea omului care alergă să-și cunoască povestea. Noi toți avem trăiri, emoții, probleme, vise și realizări frumoas”, a declarat Cătălina Balan, scriitoare.

Prima lansare a acestui volum a fost pe data de 30 octombrie la biblioteca Județeană „George Barițiu”, Brașov, România, iar pe 3 septembrie la Chișinău.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Balti #scriitoare

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.