Ratificarea acordului de aderare a Moldovei la UE va dura un an sau chiar doi, a declarat pentru Teleradio – Moldova comisara europeană Marta Kos. Oficiala a menționat că printre problemele pe care la avem se numără reformele din justiție, corupția și conversia economiei.

Kos a mai menționat că Moldova trebuie să parcurgă întreg procesul de negocieri, având scopuri ambițioase. Totodată, conform comisarei, UE încearcă să facă economia țării noastre mai puternică și mai stabilă, astfel încât atunci când devenim membri ai Uniunii Europene să fim egali cu alte state membre.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Guvernul a spus că își dorește să încheie negocierile către finele anului 2028. Cu munca asiduă, acest lucru este posibil. Însă va trebui în continuare să mai parcurgem un an – doi pentru procesul de ratificare de către statele membre. (…)

Noi încă nu am inițiat negocierile. Rămâne foarte multă muncă de făcut, în special reforma sistemului judiciar, lupta împotriva corupției. De asemenea, conversia economiei. Noi, din partea Uniunii Europene, încercăm să facem economia dumneavoastră mai stabilă, mai puternică, astfel încât în momentul în care veți deveni membri ai Uniunii Europene, să fiți egali cu celelalte state membre.

În acest context, trebuie să parcurgem întregul proces de negocieri. Și Comisia Europeană a spus, cu adevărat, despre niște scopuri ambițioase. Guvernul dumneavoastră, cetățenii sunt foarte ambițioși. Noi vă sprijinim. Începând cu regulile pieței comune sau regulile de competitivitate, ecologia – toate acestea sunt aspecte la care trebuie să muncim în continuare”, a spus Marta Kos.

Oficiala de la Bruxelles a mai relatat că Moldova a avansat atât de mult în procesul de screening, încât UE a aplicat inteligența artificială pentru a ne ajuta să desfășurăm procesul. De asemenea, vorbind despre decuplarea de Ucraina, Kos a punctat că întrebarea este una artificială actualmente, deoarece atât Moldova, cât și țara vecină, sunt pregătite să negocieze toate clusterele.

#aderare #Marta Kos #Moldova #ratificare #UE

Germania închide ultimul consulat rus din ţară, cel de la Bonn, şi un centru cultural rus de la Berlin, a anunţat marţi, 1 septembrie, ministrul de Externe german Johann Wadephul, transmite DCnews.ro. Decizia vine după ce autorităţile germane i-au imputat Rusiei incidentul cu o dronă încărcată cu explozibil, descoperită la începutul lunii august pe aeroportul din Leipzig/Halle.

„Am ordonat măsurile următoare, în acord cu cancelarul federal (Friedrich Merz): consulatul general al Rusiei la Bonn va fi închis începând cu 18 septembrie. Contractul „Casei ruse” la Berlin va fi reziliat”, a afirmat Wadephul într-o declaraţie.

Germania acuză Rusia de operațiuni hibride în Europa

El a adăugat că incidentul de la Leipzig nu trebuie privit ca un caz izolat, întrucât „se înscrie într-un şablon al operaţiunilor hibride ruse în Europa”.

Cu puţin timp înainte, ministrul de Interne german Alexander Dobrindt a declarat că „în ansamblu, anchetele poliţiei, modul de operare şi informaţiile serviciilor speciale arată că Rusia este responsabilă pentru atacul eşuat cu o dronă încărcată cu explozibil de la aeroportul din Leipzig, luna trecută”.

„Configuraţia dronelor şi utilizarea diverselor componente, explozibilul şi dispozitivele de aprindere au legătură cu alte operaţiuni hibride desfăşurate de Rusia şi cu războiul său contra Ucrainei. Tehnologia utilizată şi interacţiunea diferitelor elemente trebuie să fie calificate de profesionişti şi indică un nivel ridicat de expertiză tehnică, precum şi un efort organizaţional considerabil”, a precizat el.

Rusia promite răspuns la acțiunile Germaniei

Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a reacţionat spunând că Moscova va răspunde la „toate acţiunile antiruse” ale Germaniei.

„Atât Casa Rusă de Știință și Cultură din Berlin, cât și Consulatul nostru General din Bonn hărțuiesc de mult timp elita aflată la putere. Acum au găsit un pretext. Ei bine, vor primi un răspuns pe măsură”, a spus ea, potrivit TASS.

Zaharova a adăugat că „sub un pretext complet tras de păr, Berlinul a escaladat din nou relațiile bilaterale”. „Ca de obicei, nu au fost prezentate dovezi convingătoare sau serioase. Pur și simplu nu există și nici nu pot exista!”, a mai spus ea.

„Au inventat un pretext. Între timp, Berlinul este profund compromis atât prin implicarea sa în conflictul din Ucraina, cât și prin implicarea în atacuri teroriste împotriva civililor. Casa Rusă îi preocupă de mult timp. Așa că au căutat ceva de care să se agațe. Moscova va răspunde tuturor deciziilor antirusești”, a mai adăugat, marți seară, purtătoarea de cuvânt a MAE rus.

Ce s-a întâmplat pe aeroportul Leipzig

În noaptea de 4 spre 5 august, o dronă încărcată cu explozibil a fost descoperită în zona securizată a aeroportului Leipzig/Halle, în apropierea mai multor avioane-cargo ucrainene, iar după câteva minute s-a înregistrat o coliziune între un avion-cargo al companiei de logistică şi curierat DHL aflat în zbor şi o altă dronă. Aeronava DHL a reuşit să aterizeze ulterior pe aeroportul din Hanovra fără incidente şi doar cu avarii minore.

Potrivit media germane, care au citat surse apropiate autorităţilor, o a treia dronă a fost găsită zece zile mai târziu la vest de aeroport. A fost găsită o substanţă ce corespundea cu circa 50 de grame de hexogen, un explozibil militar extrem de puternic.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.