Uniunea Europeană urmează să prelungească cu 1 an un program de ajutoare militare pentru Republica Moldova, explicând că unele echipamente non-letale promise în 2022 pentru modernizarea Forțelor Armate moldovene încă nu au putut fi furnizate. În proiectul unei decizii a Consiliului UE, care a fost văzut de Europa Liberă și care urmează a fi aprobat pe 12 noiembrie, se spune că termenul de livrare a echipamentelor dintr-un pachet de ajutoare în valoare de 40 de milioane de euro, care expiră pe 17 decembrie curent, este prelungit până pe decembrie 2026.

Aprobat la 30 iunie 2022 ca parte a Mecanismul European pentru Pace (European Peace Facility, EPF), pachetul prevede între altele achiziția de echipament logistic și de mobilitate, inclusiv 33 de „vehicule tactice de mobilitate înaltă” pentru trei brigăzi de infanterie ale Armatei Naționale, dar și sisteme pentru regimentul de apărare aeriană tactică a Armatei Naționale, inclusiv „echipamente de recunoaștere aeriană fără pilot” și „echipament de comunicare tactică”.

Livrarea unor „echipamente specifice” pentru Forțele Armate ale R. Moldova a fost întârziată, așa încât termenul programului trebuie prelungit, se spune în decizia Consiliului UE, care nu precizează care echipamente întârzie.

Ajutoarele aprobate de UE pentru armata moldoveană în 2022 au fost suplimentate, în aprilie 2025, cu încă 20 de milioane de euro pentru achiziția de armament letal – opt sisteme de apărare aeriană cu rază scurtă, constând în lansatoare și circa 24 de rachete-interceptor.

Împreună cu echipamentele de monitorizare a spațiului aerian și de comunicare prevăzute de primul pachet, bateriile de rachete trebuie să întregească un sistem de apărare antiaeriană, inclusiv contra dronelor și altor amenințări.

Implementarea ajutoarelor a fost pusă în sarcina Centrul Estonian pentru Investiții în Apărare. Anunțând pachetul de echipamente letale în timpul unei vizite la Chișinău în luna aprilie, șefa politicii externe și de securitate europene, Kaja Kallas, estoniană și ea, admitea însă că „există anumite limitări de piață”, având în vedere că multe țări caută asemenea echipamente.

De la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, autoritățile moldovene au cerut în mod repetat aliaților europeni sisteme de apărare antiaeriană, în condițiile în care, pe teritoriul R. Moldova au căzut mai multe drone și rachete, în timpul atacurilor ruse asupra Ucrainei.

Ultimul incident de acest fel s-a petrecut în noaptea de 12 spre 13 februarie, când trei drone rusești au căzut pe terenurile din apropierea localităților Tomai, Ceadîr-Lunga, iar la Taraclia, lângă Spitalul raional din localitate. Autoritățile au spus că două dintre drone au explodat la cădere.

R. Moldova este al doilea cel mai mare beneficiar de asistență militară din partea UE prin Mecanismul European pentru Pace, un fond extrabugetar prin care UE a acordat, de asemenea, miliarde de euro Ucrainei.

#aparare #Republica Moldova #UE

Tariful la gazele naturale ar putea fi din nou pus sub presiune, în condițiile în care prețurile de pe piețele internaționale se mențin ridicate, iar Energocom ar putea să acumuleze devieri tarifare negative, a declarat ministrul Energiei, Dorin Junghietu, care a precizat că orice ajustare a tarifului este de competența Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică.

„De ajustarea tarifului se ocupă ANRE. Vedem și singuri evoluția prețului la gazele naturale la bursă”, a declarat Junghietu.

Potrivit ministrului, o parte dintre devierile tarifare acumulate de Energocom au fost deja incluse în tariful actual, însă compania ar putea continua să înregistreze pierderi dacă prețurile de achiziție rămân ridicate.

„În ceea ce privește devierile tarifare ale Energocom, o parte dintre acestea au fost incluse în noul tarif, dar pe măsură ce prețurile se mențin la un nivel ridicat în ultima perioadă, Energocom va acumula devieri negative”, a explicat ministrul.

Junghietu nu a exclus astfel o nouă majorare a tarifului, dar a subliniat că evoluția din perioada de iarnă va fi decisivă.

„Dacă în iarnă se va atesta o diminuare a prețului de achiziție, poate exista o echilibrare”, a spus acesta.

Ministrul a atras atenția și asupra situației din Strâmtoarea Ormuz, afirmând că, atât timp cât fluxurile de gaze naturale din Golf sunt afectate, presiunea asupra pieței mondiale va continua.

„Atâta timp cât nu este soluționată situația din Ormuz, pentru ca cele circa 20% din gazele naturale din Golf să ajungă pe piața mondială, o să existe o presiune pe piața mondială a gazului”, a declarat Dorin Junghietu.

Săptămâna trecută, președintele Moldovagaz, Vadim Ceban, afirma săptămâna trecută că tariful la gaz ar putea depăși 22 de lei pentru un metru cub.

Ultima majorare a fost aprobată de ANRE la mijlocul lunii august, când regulatorul a stabilit un tarif de 20,30 lei pentru un metru cub, cu peste 40% mai mare decât nivelul anterior.