Transporturile de petrol rusesc rămân tot mai des fără cumpărători, în contextul sancțiunilor impuse de Statele Unite companiilor Rosneft și Lukoil. Potrivit Reuters, două petroliere încărcate cu aproximativ 1,5 milioane de barili de țiței au fost obligate să ancoreze în apropierea Canalului Suez și au fost transformate în „depozite plutitoare”.

Potrivit Antena 3 CNN, petrolierul Sikar, încărcat în portul baltic Primorsk pe 6 octombrie și îndreptat spre Port Said, s-a oprit la intrarea în Canalul Suez pe 24 octombrie și nu s-a mai mișcat de atunci. O situație similară a fost raportată pentru nava Monte 1, care s-a încărcat pe 7 octombrie și a rămas ancorată în zonă de aproape două săptămâni, după ce a traversat Canalul Suez pe 30 octombrie.

Bloomberg notează că volumul de petrol rusesc aflat pe mare a ajuns la începutul lunii noiembrie la 380 de milioane de barili, în creștere cu circa 30 de milioane față de începutul lunii septembrie. Creșterea reflectă refuzul tot mai multor rafinării de a primi livrări din Rusia. Cinci dintre cele mai mari rafinării indiene, Reliance Industries, Bharat Petroleum, Hindustan Petroleum, Mangalore Refinery and Petrochemicals și HPCL-Mittal Energy, au încetat complet achizițiile de petrol rusesc, acestea reprezentând anterior aproape două treimi din importurile totale ale Indiei din Rusia.

În prezent, India, unul dintre principalii cumpărători de țiței rusesc, poartă negocieri cu marile țări producătoare din Orientul Mijlociu pentru a înlocui aceste livrări, care reprezintă aproximativ o treime din piața sa internă. Conform Bloomberg, directorii companiilor indiene deținute de stat s-au întâlnit săptămâna trecută, la Abu Dhabi, cu reprezentanți ai Saudi Aramco și Abu Dhabi National Oil Company (ADNOC). Surse citate de agenție afirmă că producătorii din Golf au garantat Indiei continuitatea aprovizionării.

Pentru a ocupa segmentul lăsat liber de Rusia pe piața indiană, Arabia Saudită a redus drastic prețurile pentru livrările din decembrie. Sortimentele Arab Light, Arab Extra Light și Arab Super Light vor fi oferite clienților asiatici cu o reducere de 1,20 dolari pe baril, iar sorturile Arab Medium și Arab Heavy vor fi ieftinite cu 1,40 dolari pe baril.

Între timp, companiile de stat chineze Sinopec și PetroChina au anunțat un „boicot” al achizițiilor directe de la Rosneft și Lukoil, fiind urmate de mai multe rafinării private, precum Shandong Yulong Petrochemical, deja inclusă pe lista neagră a Regatului Unit și a Uniunii Europene.

După ce China și India au devenit principalii cumpărători de petrol rusesc în ultimii doi ani, Brazilia s-a remarcat ca un mare importator de produse petroliere, în special motorină. Însă și aceasta își reduce acum achizițiile. Deși Brazilia se numără printre primii zece producători mondiali de petrol, importă aproape o treime din motorina consumată, din lipsă de capacități de rafinare. Rusia a acoperit 60% din aceste importuri în prima jumătate a anului 2025, potrivit Financial Times, dar cota sa s-a redus la doar 17% în octombrie.

„Scăderea importurilor din Rusia se explică prin consecințele incertitudinii juridice și de reglementare”, a declarat compania de distribuție Saara Combustíveis pentru FT.

În același timp, Reuters scrie că Lukoil a declarat „forță majoră” la câmpul petrolier West Qurna-2 din Irak, unul dintre cele mai mari din lume, după ce sancțiunile occidentale au început să afecteze operațiunile companiei.

„Există condiții de forță majoră care împiedică desfășurarea normală a activităților”, a transmis Lukoil într-o scrisoare adresată Ministerului Petrolului din Irak. Trei surse au confirmat că autoritățile irakiene au suspendat toate plățile în numerar și în țiței către companie. Dacă situația nu se rezolvă în termen de șase luni, Lukoil ar putea opri complet producția și se va retrage din proiect, a declarat un înalt oficial din industria petrolieră irakiană.

West Qurna-2, situat la circa 65 de kilometri nord-vest de portul Basra, reprezintă aproximativ 9% din producția totală de petrol a Irakului, cu o capacitate de circa 480.000 de barili pe zi. Este, totodată, cel mai valoros activ extern al Lukoil.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Sancțiunile SUA împotriva Lukoil lovesc dur Bulgaria. Mai are benzină pentru o lună și motorină pentru 50 de zile

#Lukoil #petrol #Putin #Rosneft #Rusia #sanctiuni

Reforma fiscală pregătită de autoritățile Republicii Moldova riscă să nu aducă suficienți bani la buget pentru a acoperi majorările salariale planificate în sectorul public și pentru a finanța investițiile necesare economiei, potrivit raportului Comisiei Europene cu privire la Republica Moldova pentru anul 2026, publicat miercuri, 4 noiembrie. Bruxelles-ul consideră că, deși autoritățile propun noi taxe și majorări de impozite, veniturile suplimentare estimate ar putea fi insuficiente, ceea ce va pune o presiune și mai mare asupra finanțelor publice, scrie bani.md.

Potrivit documentului, reforma fiscală urmărește simplificarea sistemului de impozitare, creșterea veniturilor bugetare și îmbunătățirea predictibilității pentru investitori și contribuabili. Printre măsurile analizate se numără majorarea sau introducerea unor accize pentru produsele considerate nocive, modificarea cotelor TVA pentru anumite categorii de bunuri și servicii, inclusiv produse alimentare importate, agricultură, HoReCa și consumul de gaze naturale și energie electrică peste un anumit prag.

De asemenea, sunt prevăzute majorarea plafonului neimpozabil pentru veniturile persoanelor fizice, impozitarea suplimentară a jocurilor de noroc, creșterea temporară a poverii fiscale asupra sectorului financiar și extinderea facilităților fiscale pentru profitul reinvestit de companii.

Cu toate acestea, Comisia Europeană avertizează că măsurile propuse nu rezolvă problemele structurale ale sistemului fiscal și nu asigură neapărat resursele necesare pentru acoperirea cheltuielilor suplimentare.

„În ansamblu, deși au fost întreprinse unele măsuri binevenite pentru eliminarea anumitor facilități fiscale, reforma propusă nu realizează o reducere sistematică a cheltuielilor fiscale pentru extinderea bazei de impozitare”, constată Comisia Europeană.

Mai mult, experții europeni consideră că veniturile suplimentare preconizate ar putea fi insuficiente pentru finanțarea reformei salarizării bugetarilor și pentru crearea unui spațiu fiscal destinat majorării investițiilor publice.

„Veniturile suplimentare estimate vor fi, probabil, insuficiente pentru a acoperi costurile viitoarei reforme salariale din sectorul public și pentru a crea spațiu fiscal pentru investiții publice mai mari, ceea ce va exercita presiuni suplimentare asupra poziției fiscale”, se menționează în raport.

Comisia atrage atenția că, în pofida eliminării unor facilități fiscale în 2025, impactul pozitiv asupra veniturilor a fost compensat în mare parte prin introducerea altor scutiri. Situația a continuat și în 2026, când au fost aprobate noi facilități, inclusiv prelungirea cotei zero la impozitul pe profitul reinvestit de întreprinderile mici și mijlocii.

Numai această măsură este estimată să coste bugetul aproximativ 0,45% din PIB, potrivit raportului. În paralel, autoritățile au introdus regimul fiscal pentru freelanceri, cu o cotă unică de impozitare de 15%.

Avertismentul Bruxelles-ului vine într-un context bugetar deja complicat. Comisia Europeană constată că Republica Moldova continuă să înregistreze deficite fiscale ridicate, iar datoria publică se află pe o traiectorie ascendentă.

În 2025, deficitul bugetar a constituit 3,9% din PIB, sub ținta de 5%, însă acest rezultat a fost determinat inclusiv de neexecutarea investițiilor planificate, nu doar de o performanță mai bună a încasărilor.

Pentru 2026, bugetul prevedea inițial un deficit de 5,7% din PIB, dar rectificarea propusă la sfârșitul lunii august indica o majorare până la 6% din PIB, pe fondul creșterii cheltuielilor curente, inclusiv a celor pentru salariile bugetarilor și sprijinul energetic acordat populației.

Comisia Europeană semnalează și faptul că investițiile publice continuă să fie executate sub nivelul planificat, în timp ce finanțarea deficitului prin emiterea valorilor mobiliare de stat devine tot mai costisitoare, pe fondul creșterii dobânzilor.

La sfârșitul anului 2025, datoria publică a Republicii Moldova ajunsese la 39,2% din PIB, iar Bruxelles-ul anticipează continuarea creșterii acesteia.

Constatările Comisiei Europene apar în contextul în care autoritățile pregătesc noua lege a salarizării în sectorul bugetar, care ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027, concomitent cu modificările politicii fiscale.

Recent, președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Marcel Spatari, a declarat că autoritățile mizează pe aproximativ cinci miliarde de lei venituri suplimentare din noile măsuri fiscale, dar a recunoscut că realizarea prognozelor depinde inclusiv de comportamentul consumatorilor. Numai din impozitarea suplimentară a jocurilor de noroc ar urma să fie colectate circa 500 de milioane de lei.

Bruxelles-ul recomandă autorităților să extindă baza de impozitare prin reducerea mai sistematică a facilităților fiscale, să îmbunătățească eficiența cheltuielilor publice și să mențină o politică fiscală prudentă, astfel încât majorarea cheltuielilor să nu afecteze sustenabilitatea datoriei publice.