Telegram nu ne răspunde, iar TikTok reacționează cu întârziere. Declarația aparține șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, și a fost făcută cadrul emisiunii Rezoomat de la RliveTV. Șeful IGP a vorbit despre dificultățile cu care se confruntă Poliția în lupta împotriva dezinformării și a conținutului ilegal distribuit pe rețelele sociale, în special pe Telegram și TikTok.

Cernăuțeanu a explicat că Poliția continuă să monitorizeze spațiul online și să colaboreze cu procurorii pentru a combate fenomenul dezinformării și pentru a limita răspândirea conținutului care poate afecta securitatea națională.

„Dacă ne referim la Telegram. Nu ai posibilitatea să blochezi Telegram-ul doar pentru că vrea poliția. Orice acțiune se face prin adresări cu acceptul procurorului către platforma respectivă. Cu părere de rău, în cazul Telegram, chiar și atunci când este vorba de infracțiuni legate de droguri, solicitările noastre sunt lăsate fără reacție. Nu avem niciun răspuns de la Telegram”, a spus șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu.

Potrivit șefului IGP, și în colaborarea cu TikTok există dificultăți, deși compania răspunde solicitărilor, reacțiile sunt deseori întârziate.

„În cazul TikTok, noi am avut cu ei o platformă de lucru, dar cu părere de rău, reacția de multe era întârziată. A fost un video în care erau chemați oamenii să meargă în Ucraina și să-și ia soldații care au murit acolo. Acest video se rotea de o săptămână pe platformă, solicitarea noastră era făcută, dar răspunsul era că acest video nu prezintă niciun risc”, a mai spus Viorel Cernăuțeanu.

Cernăuțeanu a subliniat că, spre deosebire de Republica Moldova, în alte țări europene reacțiile platformelor sunt mult mai rapide: „În cazul României, când există o solicitare, video este blocat. În cazul nostru un astfel de video se blochează în 3-4 zile”, a punctat șeful IGP.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Telegram #tiktok #Viorel Cernăuțean

Violența și bullyingul au fost cele mai frecvente probleme sesizate în instituțiile de învățământ din Moldova în perioada 2024-2026. Consiliul de etică al Ministerului Educației și Cercetării a examinat 40 de cazuri, în care au fost constatate 52 de abateri de la normele de etică și integritate.

Potrivit raportului Consiliului, 16 sesizări au vizat violența și bullyingul. Alte 14 cazuri au fost legate de colectarea de bani și corupție, iar 12 au vizat probleme de management și conflicte. Au mai fost înregistrate patru cazuri de ultragiere a cadrelor didactice.

Cele mai multe sesizări au venit din municipiul Chișinău. Aici au fost înregistrate 15 cazuri, adică 37,5% din total. Câte trei cazuri au fost raportate în raionul Fălești și în UTA Găgăuzia.

În raioanele Strășeni, Orhei, Drochia, Briceni și Ungheni au fost câte două cazuri. Câte un caz a fost înregistrat în Telenești, Nisporeni, Călărași, Anenii Noi, Căușeni, Ialoveni, Taraclia, Dubăsari și Tiraspol.

Potrivit datelor, cele mai multe cazuri au fost raportate în licee – 14, urmate de gimnazii, cu 13 cazuri., iar în grădinițe au fost înregistrate 10 cazuri.

Din cele 40 de cazuri, 30 au fost deja examinate. Două sunt încă în proces de examinare, cinci au fost suspendate, iar trei au fost clasate.

În urma celor 30 de cazuri examinate, Consiliul a luat 56 de măsuri și decizii. Trei persoane au rămas fără grad managerial sau didactic, iar în alte cinci cazuri s-a decis încetarea contractului de muncă sau demisia.

Au mai fost aplicate șapte sancțiuni disciplinare, sub formă de mustrare aspră, mustrare sau avertisment. În 34 de situații au fost emise notificări de atenționare, iar șapte cazuri au fost transmise Centrului Republican de Asistență Psihopedagogică pentru examinare, monitorizare sau acordarea de suport.

Consiliul de etică al Ministerului Educației și Cercetării a fost creat în iulie 2024 și examinează sesizările privind posibile încălcări ale normelor de etică și integritate în instituțiile de învățământ general și profesional tehnic.