Norvegia ar putea susţine planul Uniunii Europene de a utiliza activele ruse îngheţate pentru finanţarea Ucrainei, însă nu va oferi o garanţie financiară proprie prin intermediul fondului său suveran. Declarația a fost făcută astăzi, 12 noiembrie, de ministrul norvegian al Finanţelor, Jens Stoltenberg.

Miniştrii europeni de Finanţe urmează să discute joi, 13 noiembrie, despre mobilizarea a 130-140 de miliarde de euro (152-163 miliarde de dolari) pentru Ucraina, fie prin împrumuturi, fie, mai probabil, prin valorificarea activelor ruse blocate în Europa, potrivit unui oficial al UE, scrie News.ro.

Belgia, unde se află Euroclear, instituţia care deţine cea mai mare parte a fondurilor ruse îngheţate, s-a opus însă acestei idei, invocând riscul ca ţara să fie trasă la răspundere juridică.

Pentru a depăşi impasul, unii parlamentari norvegieni au propus ca fondul suveran al Norvegiei, cel mai mare din lume, cu active de peste 2 trilioane de dolari, să ofere o garanţie pentru eventualele pierderi legale. Stoltenberg a respins categoric această posibilitate.

„Au existat sugestii ca Norvegia să garanteze întreaga sumă, aproximativ 1,6 trilioane de coroane norvegiene (159 miliarde de dolari), dar acest lucru nu este o opţiune”, a spus el.

De asemenea, fostul secretar general al NATO, a subliniat că Norvegia, deşi nu este membră a Uniunii Europene, a contribuit deja semnificativ la sprijinul financiar pentru Ucraina şi este dispusă să participe la iniţiative europene comune, dar ”nu poate fi singurul garant al unui astfel de mecanism”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Fondul suveran al Norvegiei, alimentat din veniturile petroliere şi gazeifere, este echivalent cu de patru ori PIB-ul naţional şi are o regulă strictă care permite guvernului să utilizeze anual doar 3% din valoarea totală a activelor, adică randamentul ajustat la inflaţie.

#fonduri #Norvegia #Ucraina #UE

Ștefan Botnar, fost consilier al Alei Nemerenco la Ministerul Sănătății, respinge afirmațiile făcute de fosta ministră într-o postare despre angajarea tinerilor în instituțiile publice. Deși Nemerenco nu i-a menționat numele, Botnar spune că se consideră vizat și susține că nu a ajuns în funcție la recomandarea unui partid.

„Resping categoric afirmațiile potrivit cărora aș fi ajuns în funcția de consilier în baza unei recomandări de partid sau că activitatea mea ar fi fost determinată de apartenența politică”, a scris Botnar.

Acesta afirmă că nu a fost membru al niciunui partid politic și că avea experiență în administrația publică înainte de a ajunge consilier la Ministerul Sănătății. Potrivit lui, a avut trei mandate consecutive de consilier și a participat la stagii de formare la Bruxelles în domeniul administrației publice.

Botnar mai spune că, în perioada pandemiei, a fost implicat în gestionarea crizei sanitare, activând într-un spital de campanie din afara Republicii Moldova.

„Nu contest dreptul nimănui de a avea o opinie asupra activității mele. Contest însă afirmațiile care prezintă în mod denaturat parcursul meu profesional și încearcă să îl reducă la presupuse relații politice sau recomandări de partid.De asemenea, nu voi răspunde atacurilor la persoană prin alte atacuri la persoană. Cred că funcțiile publice trebuie evaluate prin prisma competenței, a rezultatelor și a responsabilității asumate, nu prin insinuări, etichete sau interpretări personale.Dacă există critici cu privire la activitatea mea, sunt deschis ca acestea să fie discutate pe baza faptelor, documentelor și rezultatelor concrete. În schimb, nu consider corect ca un parcurs profesional construit de-a lungul anilor să fie rescris prin afirmații care nu corespund realității.Nu intenționez să intru într-un schimb de replici personal. Îmi asum în continuare ceea ce am făcut, funcțiile pe care le-am exercitat și deciziile profesionale pe care le-am luat”, a menționat Botnar.

Reacția lui vine după ce fost ministră a comentat cazul Selinei Cojocari, o tânără despre care o investigație a relatat că ar fi fost angajată simultan în trei instituții publice, fără să aibă diplomă de studii superioare. În acest context, fosta ministră a povestit despre propria experiență privind angajarea unui tânăr consilier în perioada în care conducea Ministerul Sănătății.

Nemerenco, fără să dezvăluie identitatea tânărului, a afirmat că acesta i-ar fi fost recomandat de partid încă din 2019, iar în 2021 numele lui ar fi reapărut în discuțiile privind formarea echipei ministeriale. Aceasta a precizat că pentru funcția de consilier nu era necesară organizarea unui concurs și că persoana angajată avea studiile necesare.

Nemerenco a recunoscut însă că, în perioada pandemiei, tânărul nu avea experiența necesară pentru a o consilia în domeniul politicilor și strategiilor. În schimb, acesta ar fi primit diverse sarcini concrete.

Potrivit fostei ministre, relația profesională s-ar fi deteriorat după numirea unei alte funcționare în funcția de șefă a cabinetului. Nemerenco susține că tânărul consilier ar fi așteptat să fie promovat, iar după ce acest lucru nu s-a întâmplat și-ar fi dat demisia.

Fosta ministră a mai afirmat că, după plecarea din minister, fostul consilier ar fi încercat să revină în instituție, însă solicitarea sa a fost respinsă. Ulterior, acesta ar fi desfășurat, potrivit Alei Nemerenco, o campanie de denigrare împotriva sa, inclusiv prin declarații publice și solicitări de informații adresate ministerului.