Norvegia ar putea susţine planul Uniunii Europene de a utiliza activele ruse îngheţate pentru finanţarea Ucrainei, însă nu va oferi o garanţie financiară proprie prin intermediul fondului său suveran. Declarația a fost făcută astăzi, 12 noiembrie, de ministrul norvegian al Finanţelor, Jens Stoltenberg.

Miniştrii europeni de Finanţe urmează să discute joi, 13 noiembrie, despre mobilizarea a 130-140 de miliarde de euro (152-163 miliarde de dolari) pentru Ucraina, fie prin împrumuturi, fie, mai probabil, prin valorificarea activelor ruse blocate în Europa, potrivit unui oficial al UE, scrie News.ro.

Belgia, unde se află Euroclear, instituţia care deţine cea mai mare parte a fondurilor ruse îngheţate, s-a opus însă acestei idei, invocând riscul ca ţara să fie trasă la răspundere juridică.

Pentru a depăşi impasul, unii parlamentari norvegieni au propus ca fondul suveran al Norvegiei, cel mai mare din lume, cu active de peste 2 trilioane de dolari, să ofere o garanţie pentru eventualele pierderi legale. Stoltenberg a respins categoric această posibilitate.

„Au existat sugestii ca Norvegia să garanteze întreaga sumă, aproximativ 1,6 trilioane de coroane norvegiene (159 miliarde de dolari), dar acest lucru nu este o opţiune”, a spus el.

De asemenea, fostul secretar general al NATO, a subliniat că Norvegia, deşi nu este membră a Uniunii Europene, a contribuit deja semnificativ la sprijinul financiar pentru Ucraina şi este dispusă să participe la iniţiative europene comune, dar ”nu poate fi singurul garant al unui astfel de mecanism”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Fondul suveran al Norvegiei, alimentat din veniturile petroliere şi gazeifere, este echivalent cu de patru ori PIB-ul naţional şi are o regulă strictă care permite guvernului să utilizeze anual doar 3% din valoarea totală a activelor, adică randamentul ajustat la inflaţie.

#fonduri #Norvegia #Ucraina #UE

Compania aeriană națională a Serbiei, Air Serbia, își face intrarea pe piața aviației din Republica Moldova. Din data de 3 iunie 2027, operatorul va inaugura o cursă regulată directă între Chișinău și Belgrad și va oferi pasagerilor moldoveni o nouă conexiune aeriană cu Europa de Sud-Est și posibilități suplimentare de călătorie către destinații internaționale, scrie bani.md.

Potrivit anunțului oficial al companiei, zborurile pe ruta Chișinău–Belgrad vor fi operate de patru ori pe săptămână, iar biletele au fost deja puse în vânzare. Noua legătură face parte dintr-un program amplu de extindere a rețelei Air Serbia, care pregătește lansarea a șase destinații noi în 2027.

Intrarea companiei sârbe pe piața moldovenească ar putea intensifica concurența în sectorul transportului aerian, în special pe segmentul zborurilor cu escală. Aeroportul din Belgrad reprezintă un important nod de conexiune regională, de unde Air Serbia operează curse către numeroase orașe europene, dar și către destinații intercontinentale.

Un avantaj pentru pasagerii din Republica Moldova îl reprezintă posibilitatea de a călători prin Belgrad către Statele Unite. Air Serbia operează deja zboruri transatlantice spre New York și Chicago, iar în 2027 intenționează să adauge Miami pe harta destinațiilor sale. Astfel, noua rută ar putea constitui o alternativă pentru călătoriile peste Atlantic, în funcție de orarul conexiunilor și de tarifele disponibile.

Potrivit datelor aeroportuare, în septembrie 2026, Aeroportul Internațional Chișinău a înregistrat 761.886 de pasageri, în creștere cu 17,9% față de aceeași lună a anului precedent.