Manelistul român, condamnat la 4 ani de închisoare pentru tentativă de omor, a fugit din țară și s-a ascuns luni întregi în Italia, împreună cu fratele său, Ionuț.

Potrivit poliției din Brescia, cei doi au locuit o perioadă într-una dintre cele mai luxoase zone turistice din Italia, la Desenzano del Garda, pe malul Lacului Garda. Este o zonă scumpă, plină de resorturi și hoteluri de lux.

Polițiștii italieni au aflat unde se află, dar atunci când au mers la apartament, Dani și fratele său deja fugiseră, dându-și seama că sunt urmăriți. De atunci, autoritățile au extins căutările în toată Italia.

Frații Mocanu au fost găsiți în cele din urmă lângă Napoli, într-o localitate mică numită Caivano, cu doar 1.500 de locuitori. Acolo se ascundeau în speranța că vor scăpa de arest. În momentul reținerii, au cooperat cu polițiștii.

Acum, Dani și Ionuț Mocanu sunt în custodia autorităților din Napoli și așteaptă decizia judecătorilor italieni privind extrădarea lor în România. Procedura s-ar putea complica, pentru că în ultimii ani Italia a refuzat extrădarea mai multor români celebri, motivând condițiile proaste din închisorile românești.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Dani Mocanu este condamnat definitiv în România, iar pe lângă sentința de 4 ani pentru tentativă de omor, ar mai avea și alte dosare — inclusiv pentru evaziune și proxenetism.
Fratele lui are o condamnare de 7 ani, după ce a agresat un bărbat într-o stație PECO.

Decizia finală privind extrădarea lor urmează să fie luată în zilele următoare.

Manelistul Dani Mocanu merge la închisoare. Decizia definitivă a instanței

#condamnat la inchisoare #Italia #manelistul Dani Mocanu

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.