Italia introduce o modificare legislativă importantă în materie de infracțiuni sexuale, prin includerea conceptului de consimțământ „liber și actual” în Codul Penal. Noua definiție plasează acordul explicit al persoanei în centrul legislației privind violența sexuală, transmite presa italiană.

Prin această schimbare, orice act sexual realizat fără acordul expres al părții implicate este încadrat ca viol. Măsura armonizează legislația națională cu standardele europene și cu prevederile Convenției de la Istanbul.

Comisia pentru Justiție a Camerei Deputaților a adoptat un amendament ce redefinește infracțiunea în funcție de consimțământ, înlocuind criteriul tradițional al constrângerii fizice sau al amenințărilor. Acest model fusese până acum baza încadrării juridice în Italia.

Propunerea legislativă a fost introdusă de Michela Di Biase, din partea Partidului Democrat, și de Carolina Varchi, reprezentantă a formațiunii Frații Italiei. Inițiativa a beneficiat și de sprijinul public al liderelor Elly Schlein și Giorgia Meloni.

Această schimbare reprezintă un progres notabil pentru legislația penală italiană, arătând că, în numeroase situații, femeile au fost nevoite să își justifice lipsa opoziției în fața agresiunii.

Textul amendamentului stabilește pedepse cu închisoarea între șase și 12 ani pentru cei care săvârșesc sau determină acte sexuale în absența consimțământului liber și actual al celeilalte persoane. Acordul este definit ca fiind o exprimare clară, voluntară și conștientă a voinței.

Consimțământul trebuie să fie valabil pe întreaga durată a actului, iar persoana îl poate retrage în orice moment. Această precizare clarifică responsabilitățile părților implicate în situațiile de natură sexuală.

Legea menționează că acordul obținut prin presiuni, prin abuz de putere, prin înșelăciune, prin intimidare sau prin exploatarea unei fragilități fizice ori psihice este considerat invalid. Acest aspect întărește protecția persoanelor vulnerabile.

Modificarea adusă articolului 609-bis din Codul Penal este în concordanță cu deciziile Curții Supreme a Italiei, care a recunoscut că violul poate fi reținut chiar și în lipsa unei împotriviri fizice.

Următorul pas procedural este transmiterea amendamentului către plenul Camerei Deputaților, iar apoi către Senat, pentru continuarea procesului legislativ.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#infractiune #Italia #schimbare lege

Economia Republicii Moldova va înregistra o creștere de doar 1,9% în anul 2026, după un avans de 2,4% în 2025, potrivit celor mai recente estimări ale Băncii Mondiale, publicate în raportul „Europe and Central Asia Economic Update – October 2026”, scrie BANI.MD. Instituția financiară internațională anticipează însă o accelerare a economiei moldovenești în următorii doi ani, cu ritmuri de creștere de 3% în 2027 și 3,2% în 2028.

Datele prezentate de Banca Mondială arată că economia țării noastre continuă să avanseze într-un ritm modest, după mai mulți ani marcați de crize și dezechilibre. În 2023, creșterea economică a fost de 1,2%, iar în 2024 a încetinit dramatic, până la numai 0,3%. În 2025, economia a înregistrat o revenire de 2,4%, însă această tendință nu se va menține în anul curent, când avansul PIB-ului este estimat la 1,9%.

Comparativ cu alte state din regiune, Moldova va avea în 2026 o performanță economică inferioară celei a Bulgariei, pentru care este prognozată o creștere de 2,6%, și a Poloniei, unde PIB-ul ar urma să avanseze cu 3,6%. În schimb, România riscă să încheie anul în recesiune economică, Banca Mondială estimează o contracție a PIB-ului de 0,5%. Ucraina, afectată de război și de distrugerile infrastructurii energetice, ar urma să înregistreze o creștere de numai 1,2%.

La nivelul Europei de Est, regiune în care Banca Mondială include Republica Moldova, Ucraina și Belarus, creșterea economică este estimată la 1,6% în 2026 și urmează să încetinească la 1,4% în 2027 și să accelereze la 2,2% în 2028, potrivit sursei citate. Astfel, economia moldovenească ar urma să crească mai rapid decât media subregională în fiecare dintre acești trei ani.

Perspectivele economice sunt afectate de scumpirea energiei importate, incertitudinile geopolitice și încetinirea activității economice în Uniunea Europeană. Potrivit Băncii Mondiale, aceste evoluții pun presiune asupra consumului, investițiilor private și exporturilor din regiune.

Raportul avertizează că prețurile ridicate la energie continuă să alimenteze inflația, în timp ce costurile de finanțare și incertitudinile externe limitează investițiile. O eventuală intensificare a conflictelor geopolitice ar putea provoca noi scumpiri ale energiei, transportului, alimentelor și îngrășămintelor, afectând suplimentar perspectivele economice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Astfel, pentru întreaga regiune Europa și Asia Centrală, Banca Mondială estimează o încetinire a creșterii economice de la 2,6% în 2025 la 2,2% în 2026. O redresare graduală este anticipată abia în următorii doi ani, când avansul economic regional ar urma să ajungă la 2,4% în 2027 și 2,6% în 2028.

#banca mondiala #economie crestere #Moldova