Un număr tot mai mare de copii și adolescenți din Europa se confruntă cu tulburări mintale, potrivit unui raport recent al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Documentul, elaborat de biroul OMS pentru Europa, cuprinde informaţii despre starea sănătății mintale la tinerii din regiune și atrage atenția asupra unei tendințe îngrijorătoare: problemele emoționale și psihologice sunt tot mai frecvente, în timp ce serviciile disponibile nu reușesc să țină pasul cu nevoile reale ale acestei categorii de populație.

Potrivit raportului citat, aproximativ un copil sau adolescent din șapte (0-19 ani) se confruntă cu o tulburare de sănătate mintală. Situația este mai gravă în rândul fetelor, datele indicând faptul că una din patru fete cu vârste între 15 și 19 ani suferă de astfel de afecțiuni.

În plus, sinuciderea rămâne prima cauză de deces în rândul tinerilor cu vârste între 15 și 29 de ani.

Raportul OMS identifică mai mulți factori principali care contribuie la creșterea tulburărilor mintale în rândul tinerilor europeni. Printre acestea se numără anxietatea și depresia, generate de presiuni sociale și academice, traumele cauzate de conflicte sau violență, precum și evenimente de viață stresante, cum ar fi pierderea unui părinte, separarea familială sau instabilitatea economică.

În plus, accesul limitat la servicii de sprijin psihologic și lipsa politicilor naționale coerente privind sănătatea mintală a tinerilor amplifică efectele acestor factori, în special în rândul adolescentelor, care sunt mai vulnerabile la presiunile sociale și la stigmatizarea problemelor mintale.

Potrivit raportului, în ultimii 15 ani, prevalența tulburărilor mintale a crescut cu aproximativ o treime, în timp ce sistemele de sănătate nu au reușit să se adapteze, deoarece:

un sfert dintre țările europene nu dispun de servicii comunitare dedicate copiilor și adolescenților;
un stat din cinci nu are o politică națională specifică privind sănătatea mintală a tinerilor;
calitatea îngrijirii variază semnificativ între țări;
există, în medie, un singur psihiatru la 76.000 de copii și adolescenți.

Studiile comparate arată că adolescenții din Insulele Feroe, Islanda și Danemarca raportează cele mai bune niveluri de bunăstare mintală. În Insulele Feroe, 77% dintre tineri au raportat o stare mintală bună, urmați de Islanda (75%) și Danemarca (72%).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#copii #OMS #tulburări

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.