Armele explozive au devenit principala cauză a victimelor în rândul copiilor din zonele de conflict. În 2024, aproape 12.000 de copii au fost uciși sau răniți.

Armele explozive au devenit un pericol major pentru copii în numeroase zone afectate de războaie.

Datele colectate până în anul 2024 includ cifre îngrijorătoare referitor la numărul victimelor minore. Potrivit raportului „Copiii și rănile provocate de explozii: Impactul devastator al armelor explozive asupra copiilor„, cifrele ONU demonstrează că aproximativ 11.967 de copii au fost ucişi sau răniţi în 2024 în regiuni de conflict, dintre care 4.676 nu au supravieţuit.

Este cel mai ridicat nivel consemnat din 2006 până acum, cu un salt de 42% faţă de anul 2020.

Organizația Save the Children arată că 70% dintre cazuri sunt datorate atacurilor cu arme explozive precum bombele şi minele. Informația este prezentată în raportul ce descrie „impactul devastator” al acestui armament asupra minorilor între 2020 şi 2025.

Save the Children mai spune că, timp de mulţi ani, copiii din zonele de conflict erau „mai susceptibili să moară din cauza malnutriţiei, a bolilor sau a lipsei accesului la îngrijiri medicale”.

Situaţia aceasta s-a schimbat pe măsură ce luptele au ajuns în oraşe. Organizația arată că „pe măsură ce războaiele devin mai urbane, bombele şi dronele lovesc şcoli, case şi spitale”, spaţii „care ar trebui să fie protejate de dreptul internaţional umanitar”.

Între 2020 şi 2024, astfel de arme au fost cauza a 59% dintre decesele şi rănirile copiilor.

Gaza, Ucraina, Sudan, principalele focare de victime minore

Raportul mai face mențiuni și despre rolului statelor, fiindcă majoritatea covârşitoare a acestor arme provine de la producători care aprovizionează armate regulate.

Mai mult de jumătate dintre armele explozive care au provocat victime minore în 2024 au fost folosite în timpul atacurilor aeriene. Acestea au avut ca țintă populația civilă din Gaza, Ucraina şi Sudan, conform raportului.

„Vedem cum regulile războiului se destramă”, afirmă Narmina Strishenets, autoarea principală a analizei, şi „dacă acceptăm că acest lucru este normal, acceptăm o lume în care copilăria însăşi este atacată”.

Organizaţia cere oprirea folosirii armelor explozive în zonele populate şi protecţie imediată a copiilor aflați în situaţii de conflict armat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit Save the Children, cele mai periculoase conflicte pentru copii în 2024 se desfăşoară în teritoriile palestiniene ocupate, Sudan, Birmania, Ucraina şi Siria.

Conform datelor prezentate de Hamas, numărul copiilor palestinieni ucişi între octombrie 2023 şi septembrie 2025 a trecut de 20.000 în Gaza, în timpul războiului cu Israelul.

România este principalul susținător al integrării europene a Republicii Moldova, atât prin expertiză tehnică, cât și prin promovarea intereselor Chișinăului la nivelul instituțiilor europene. Declarația a fost făcută de premierul Vasile Tofan într-un interviu pentru Euronews România, în care a vorbit despre stadiul negocierilor de aderare și obiectivul autorităților de a deschide toate cele șase clustere de negocieri până la sfârșitul acestui an.

Șeful Guvernului a mulțumit autorităților de la București pentru sprijinul acordat Republicii Moldova în procesul de integrare europeană. Potrivit acestuia, experiența României, care este membră a Uniunii Europene de aproape două decenii, reprezintă un avantaj important pentru Chișinău în pregătirea reformelor și armonizarea legislației cu standardele europene.

„România este principalul campion al integrării noastre europene. Dincolo de tehnocrația acestei integrări există și o realitate politică și avem nevoie de o voce puternică la masa de negocieri, care să promoveze interesele Republicii Moldova, așa cum face România”, a declarat Vasile Tofan.

Premierul a precizat că sprijinul Bucureștiului se manifestă atât prin furnizarea de experți, cât și prin susținerea intereselor Republicii Moldova în cadrul instituțiilor europene. Expertiza tehnică oferită de România vizează mai multe domenii, inclusiv agricultura, mediul, comerțul și ajutorul de stat.

Potrivit lui Tofan, România este țara care pune la dispoziția Republicii Moldova cei mai mulți experți pentru procesul de aderare, contribuind la pregătirea celor 33 de capitole de negociere.

Chișinăul vrea deschiderea tuturor clusterelor până la sfârșitul anului

În ceea ce privește negocierile de aderare, premierul a declarat că Republica Moldova are deschise patru dintre cele șase clustere și își propune să le deschidă și pe ultimele două până la sfârșitul anului 2026.

Tofan a subliniat că, după deschiderea tuturor clusterelor, progresul fiecărei țări candidate trebuie evaluat în funcție de propriile merite și de reformele realizate.

Întrebat dacă Republica Moldova va solicita decuplarea parcursului său european de cel al Ucrainei, premierul a evitat să prezinte această opțiune drept o prioritate. El a exprimat, în schimb, recunoștință față de Ucraina pentru rezistența în fața agresiunii rusești.

„Noi credem că fiecare țară trebuie să avanseze în bază de merit. Suntem foarte recunoscători Ucrainei pentru sacrificiul de a apăra inclusiv Republica Moldova, dar și întreaga Europă de amenințarea rusească”, a afirmat premierul.

Vasile Tofan a adăugat că Republica Moldova își dorește să avanseze în procesul de aderare împreună cu Ucraina, urmând ca progresul fiecărui stat să fie evaluat în funcție de rezultatele obținute și de îndeplinirea criteriilor europene.