Armele explozive au devenit principala cauză a victimelor în rândul copiilor din zonele de conflict. În 2024, aproape 12.000 de copii au fost uciși sau răniți.

Armele explozive au devenit un pericol major pentru copii în numeroase zone afectate de războaie.

Datele colectate până în anul 2024 includ cifre îngrijorătoare referitor la numărul victimelor minore. Potrivit raportului „Copiii și rănile provocate de explozii: Impactul devastator al armelor explozive asupra copiilor„, cifrele ONU demonstrează că aproximativ 11.967 de copii au fost ucişi sau răniţi în 2024 în regiuni de conflict, dintre care 4.676 nu au supravieţuit.

Este cel mai ridicat nivel consemnat din 2006 până acum, cu un salt de 42% faţă de anul 2020.

Organizația Save the Children arată că 70% dintre cazuri sunt datorate atacurilor cu arme explozive precum bombele şi minele. Informația este prezentată în raportul ce descrie „impactul devastator” al acestui armament asupra minorilor între 2020 şi 2025.

Save the Children mai spune că, timp de mulţi ani, copiii din zonele de conflict erau „mai susceptibili să moară din cauza malnutriţiei, a bolilor sau a lipsei accesului la îngrijiri medicale”.

Situaţia aceasta s-a schimbat pe măsură ce luptele au ajuns în oraşe. Organizația arată că „pe măsură ce războaiele devin mai urbane, bombele şi dronele lovesc şcoli, case şi spitale”, spaţii „care ar trebui să fie protejate de dreptul internaţional umanitar”.

Între 2020 şi 2024, astfel de arme au fost cauza a 59% dintre decesele şi rănirile copiilor.

Gaza, Ucraina, Sudan, principalele focare de victime minore

Raportul mai face mențiuni și despre rolului statelor, fiindcă majoritatea covârşitoare a acestor arme provine de la producători care aprovizionează armate regulate.

Mai mult de jumătate dintre armele explozive care au provocat victime minore în 2024 au fost folosite în timpul atacurilor aeriene. Acestea au avut ca țintă populația civilă din Gaza, Ucraina şi Sudan, conform raportului.

„Vedem cum regulile războiului se destramă”, afirmă Narmina Strishenets, autoarea principală a analizei, şi „dacă acceptăm că acest lucru este normal, acceptăm o lume în care copilăria însăşi este atacată”.

Organizaţia cere oprirea folosirii armelor explozive în zonele populate şi protecţie imediată a copiilor aflați în situaţii de conflict armat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit Save the Children, cele mai periculoase conflicte pentru copii în 2024 se desfăşoară în teritoriile palestiniene ocupate, Sudan, Birmania, Ucraina şi Siria.

Conform datelor prezentate de Hamas, numărul copiilor palestinieni ucişi între octombrie 2023 şi septembrie 2025 a trecut de 20.000 în Gaza, în timpul războiului cu Israelul.

Rusia folosește Moldova, pentru a testa metodele de război hibride utilizate împotriva UE și pentru a submina cursul pro-european al țării, se arată într-o analiză publicată de NYT. Kremlinul este acuzat de atacuri cibernetice, tentative de destabilizare și acțiuni de dezinformare.

Jurnaliștii fac referire inclusiv la rețeaua lui Șor și schemele de mituire a alegătorilor prin Promsveazbank din Rusia, pentru a determina votanții să nu susțină referendumul privind integrarea europeană.

De asemenea, autorii analizei fac referire la implicarea preoților în acțiunile de destabilizare, dar și la organizarea taberelor de antrenament din Rusia, Serbia, Bosnia și Herțegovina.

Potrivit publicației, prin aceste acțiuni, folosind sărăcia, religia, corupția și diviziunile lingvistice, atacurile asupra infrastructurii energetice, Moscova încearcă să recapete influența asupra Moldovei, iar țara rămâne vulnerabilă în fața amenințărilor din exterior.

„Public, oficialii ruși au negat că s-ar fi amestecat în treburile interne ale Moldovei și au respins acuzațiile conform cărora Moscova încearcă să submineze Occidentul. În decembrie anul trecut, Putin, într-un discurs adresat comandanților militari, i-a criticat pe liderii europeni pentru „alimentarea isteriei” cu privire la amenințarea din partea Rusiei.

La scurt timp după aceea, însă, i-a reunit pe lideri la o conferință secretă, pentru a transmite mesajul exact opus. Potrivit oficialilor din două țări, care știu despre acest episod, scopul setat de Putin pentru 2026 este ”prăbușirea NATO și a UE din interior””, se arată în investigația NYT.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Conform materialului, al doilea obiectiv al rușilor este să preia controlul asupra Moldovei, deoarece țara este situată strategic, între membrii NATO și Ucraina, iar primul – să ocupe țara vecină, aflată de patru ani în război.

„Moldova ar fi un cap de pod ideal pentru Rusia, pentru agresiuni ulterioare fie împotriva Ucrainei, fie împotriva Occidentului, au spus oficialii, adăugând că Putin încă speră să cucerească o zonă din sudul Ucrainei, pentru a crea legături terestre care să conecteze Rusia de Moldova”, scrie NYT.

Jurnaliștii au discutat cu procurori care au investigat ingerințele în alegerile din Moldova și au aflat despre circa 1000 de persoane recrutate pentru dezordini în masă și destabilizări, care erau pregătiți pentru acțiune în perioada electorală și au fost instruiți în Serbia. Participanții la acele cursuri ar fi fost remunerați cu aproximativ 400 de dolari.

Investigația mai denotă că preoții ar fi primit câte 1000 de dolari de la Ilan Șor ca să promoveze boicotarea sau respingerea politicilor pro-occidentale ale guvernării.

Conform publicației, deși autoritățile au dejucat planurile de interferență în alegeri, pentru Kremlin situația nu a reprezentat un eșec, deoarece Chișinău a trebuit să cheltuie prea multe resurse umani și financiare în acest scop, iar acțiunile forțelor de ordine au fost folosite pentru a lansa narative propagandistice, fiind prezentate drept represiuni politice.

#alegeri #ingerințe #Moldova #Putin #Rusia