Ministrul Sănătății, Emil Ceban, a avut joi, 20 noiembrie curent, o întrevedere cu Ambasadoarea Uniunii Europene în Republica Moldova, Iwona Piórko.

Discuțiile au vizat cooperarea actuală în domeniul sănătății, proiectele în desfășurare și perspectivele de extindere a acestora, cu obiectivul de a oferi servicii medicale sigure, accesibile și eficiente pentru toți cetățenii.

„Consolidarea parteneriatului cu Uniunea Europeană rămâne o prioritate strategică pentru sistemul de sănătate al Republicii Moldova. Sprijinul constant al UE contribuie semnificativ la modernizarea serviciilor medicale și la implementarea standardelor europene”, a declarat ministrul Ceban.

Republica Moldova continuă alinierea la bunele practici europene, consolidând un sistem de sănătate modern, performant și orientat spre pacient.

Uniunea Europeană rămâne un partener esențial, sprijinind reformarea sectorului, modernizarea infrastructurii medicale și implementarea proiectelor care sporesc calitatea și accesibilitatea serviciilor medicale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Ministerul Sănătății #reforme

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.