Liderii europeni urmează să discute mâine planul de pace propus președintele american Donald Trump în culisele summit-ului G20 din Africa de Sud, informează Financial Times.

O sursă europeană a declarat că situația evoluează mult mai rapid decât s-a anticipat, sugerând că acest lucru ar putea echivala cu o „capitulare în fața Moscovei”.

Un alt oficial european a afirmat că „ne-am întors la punctul de plecare”, referindu-se la temerile generate de revenirea lui Trump și posibilitatea ca acesta să exercite presiuni asupra Kievului pentru a accepta cererile Rusiei.

Oficialii europeni nu sunt siguri dacă liderul de la Casa Albă susține pe deplin planul sau dacă acesta face obiectul unor neînțelegeri interne în administrația sa.

Între timp, Ambasada SUA în Ucraina a invitat reprezentanți europeni la Kiev pentru a discuta planul american cu ministrul armatei, Daniel Driscoll.

Discuțiile de la Kiev vor avea loc în contextul în care Uniunea Europeană pregătește propriul său plan pentru încheierea războiului în Ucraina.

Planul UE este încă în fază de elaborare, iar detaliile nu au fost făcute publice. Acțiunile diplomatice ale europenilor reflectă preocupările legate de impactul vizitei lui Trump asupra negocierilor și securității regiunii.

Evenimentele urmează să fie monitorizate îndeaproape, pe măsură ce summit-ul G20 și discuțiile de la Kiev evoluează.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Summit #UE

Fostul ministru ucrainean al Apărării, Mihailo Fedorov, demis recent din funcție, a lansat un apel public pentru organizarea alegerilor în Ucraina, în pofida războiului declanșat de Rusia în februarie 2022.

Într-un mesaj video publicat marți seară pe platforma YouTube, Fedorov a declarat că Ucraina traversează o „criză sistemică a guvernării” și are nevoie de un nou proces electoral, în ceea ce reprezintă prima solicitare de acest fel venită din partea unei personalități politice importante de la începutul războiului.

„Democrația nu poate fi ținută ostatică de Rusia. Trebuie să găsim un mecanism legal, sigur și realist care să permită Ucrainei să își reînnoiască procesul democratic complet chiar și în condițiile unui război de lungă durată”, a afirmat fostul ministru.

În prezent, legislația ucraineană interzice organizarea alegerilor pe durata stării de război.

Fedorov a criticat și modul în care funcționează instituțiile statului, susținând că actualul sistem se protejează și se opune schimbărilor. Totodată, acesta a făcut referire la corupția din rândul unor oficiali, despre care a spus că a afectat eforturile de război ale Ucrainei.

Fostul ministru a sugerat anterior că reformele inițiate în domeniul achizițiilor publice din cadrul Ministerului Apărării, responsabil de gestionarea unor contracte de miliarde de dolari pentru echipamente militare, ar fi contribuit la demiterea sa.

Înlăturarea lui Mihailo Fedorov din funcție, în luna iulie, la doar șase luni de la numire, a provocat proteste de stradă în Ucraina. Acesta era ultimul oficial care a făcut parte din toate guvernele conduse de președintele Volodimir Zelenski.

Potrivit unor sondaje realizate în luna iunie de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev, Fedorov se bucura de unul dintre cele mai ridicate niveluri de încredere în rândul politicienilor ucraineni.

Susținătorii săi au evidențiat contribuția acestuia la dezvoltarea programelor privind producția și achiziția de drone, precum și implicarea sa în limitarea accesului forțelor ruse la serviciile de internet prin satelit Starlink.

Președintele Volodimir Zelenski nu a oferit o explicație detaliată privind demiterea lui Fedorov, declarând doar că își dorește o cooperare mai strânsă între Ministerul Apărării și conducerea militară a țării.