În Republica Moldova, prețul ouălor a ajuns la 50 de lei per zece unități. Radu Musteața, directorul ANSA, explică care sunt factorii principali care au dus la această scumpire și cum se asigură siguranța alimentară în țară.

„La momentul actual majoritatea țărilor din Uniunea Europeană se confruntă cu un val foarte mare de gripa aviară. Au crescut prețurile și în UE. R.Moldova a obținut dreptul de export a ouălelor pe piața UE, ouă de categoria A, ouă de consum”, susține directorul ANSA Radu Musteața.

Autoritățile susțin că țara noastră se află printre cele șase state care pot comercializa acest produs în UE, iar cererea pe piața europeană este foarte mare.

„Se exportă, este o cantitate foarte mare și piața de acolo cere produsul respectiv. Legat de focar sau depistări la salmonellă, da ele au fost mai multe. Când R.Moldova a obținut dreptul de export a ouălelor de consum noi am elaborat un program amplu de control a salmonellei pe țară. Prevede acțiunile pe care le facem noi ca autorități cât și acțiunile pe care le face mediul de afaceri, acele ferme care cresc găini ei au un program de auto-control, ei își prelevă probe, le expediază la laborator, iar atunci când se depistează anumite încălcări suntem informați noi ca autorități”, adaugă el.

În cazul depistării unor nereguli, autoritățile sunt imediat informate.

„Acest program de control a salonellei a dat rezultatele pe care ANSA le-a comunicat. Referitor la aceste cazuri de salmonellă, noi avem acum o singură unitate unde s-a depistat și este în baza programului de auto-control pe care agentul îl face. Ferma în care se depistează salmonella, centrul economic are posibilitatea ca aceste ouă să le comercializeze doar că este necesar să respecte niște prevederi. Ca aceste ouă să fie prelucrate termic pnetru a exclude riscul prezenței salmonellei în aceste ouă pentru a proteja în primul rând consumatorul din Moldova”, susține directorul ANSA.

Ouăle de găină s-au scumpit cu 20-25% în retailul din Republica Moldova, iar în luna noiembrie prețul a depășit 40-50 de lei pentru o cutie de 10 ouă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.