Autoritățile din Republica Moldova nu vor liberaliza regimul de vize cu Tadjikistan și Kîrgîzstan. Serviciul de presă al Ministerului Afacerilor Externe a comunicat pentru Realitatea că, odată ce țara noastră aderă la UE, trebuie să se alinieze legislației europene, iar cetățenii din cele două state nu pot călători fără vize în statele membre ale comunității.

Autoritatea precizează că până la finalizarea tuturor etapelor legale, referitoare la denunțarea acordului, regimul de călătorii pentru cetățenii celor două state în Republica Moldova nu se schimbă. Data exactă la care denunțarea își va produce efectul va fi anunțată după încheierea procedurilor corespunzătoare, notează diplomații de la Chișinău.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Ulterior intrării în vigoare a denunțării, cetățenii Republicii Kârgâze și ai Republicii Tadjikistan vor putea depune cererile de viză la cea mai apropiată misiune diplomatică sau oficiu consular al Republicii Moldova, ori, după caz, prin intermediul portalului electronic eVisa”, se mai arată în răspunsul transmis pentru Realitatea.

Autoritățile din Republica Moldova au inițiat denunțarea acordului CSI privind regimul liberalizat de vize. Conform responsabililor guvernamentali, documentul era învechit, iar Chișinăul are încheiat acorduri bilaterale privind liberalizarea vizelor cu toate statele membre ale CSI, cu excepția Kîrgîzstanului și Tadjikistanului.

#Kîrgîzstan #Moldova #regim liberalizat #Tadjikistan #vize

Rusia s-a retras oficial din Convenţia europeană pentru prevenirea torturii, Consiliul Europei precizând că prin aceasta se va pune capăt oricărei monitorizări independente a închisorilor ruseşti, relatează Digi24.

Astfel, comitetul european pentru prevenirea torturii nu mai poate verifica modul în care sunt trataţi deţinuţii în Rusia, notează sursa citată.

Moscova şi-a anunţat anul trecut intenţia de a se retrage din convenţie. Retragerea a intrat acum în vigoare.

Deşi Rusia a făcut parte din această convenţie încă de la sfârşitul anilor ’90, activiştii pentru drepturile omului au semnalat în mod constant că tortura şi tratamentele degradante sunt larg răspândite în secţiile de poliţie şi în centrele de detenţie din Rusia. De asemenea, aproape toţi prizonierii de război ucraineni eliberaţi în cadrul unor schimburi de prizonieri au relatat că au fost supuşi torturii în Rusia.

Comitetul a vizitat 450 de centre de detenţie în cadrul a 30 de misiuni între anii 1998 şi 2021. Cu toate acestea, comitetul a precizat că Rusia a fost singura ţară care aproape de fiecare dată nu a permis publicarea ulterioară a rapoartelor privind aceste vizite. Potrivit comitetului, au fost publicat rapoarte doar pentru patru dintre vizitele în Rusia.

După declanşarea războiului Rusiei în Ucraina, comitetul a anunţat că nu i s-a mai permis să efectueze nicio vizită.

Organismul a menţionat că a primit în mod repetat sesizări privind acte de tortură şi abuzuri în Rusia, precum şi în zonele din Ucraina aflate sub ocupaţie rusă.

Moscova şi-a justificat retragerea din convenţie afirmând că nu mai poate participa la comitetul pentru prevenirea torturii.